Dar Iliescu o fi citit ştirea asta?
31.3.09
30.3.09
Interzis acasă.
Nu sunt fan Vakulovski dar asta ţine de gustul meu.
Nu citesc tiuk! decât din când în când şi la recomandarea altora.
Dar autorităţile din România sunt de o idioţenie cruntă. Şi, culmea, sunt oamenii care decid pe banii mei tâmpenii împotriva mea. Şi mi s'a luat!
Gunoaielor, daţi cetăţenie română unui român mai român decât toate fufele naţiunii!
PS: şi mai am câteva exemple pe listă!
Nu citesc tiuk! decât din când în când şi la recomandarea altora.
Dar autorităţile din România sunt de o idioţenie cruntă. Şi, culmea, sunt oamenii care decid pe banii mei tâmpenii împotriva mea. Şi mi s'a luat!
Gunoaielor, daţi cetăţenie română unui român mai român decât toate fufele naţiunii!
PS: şi mai am câteva exemple pe listă!
Arbitrii danezii joacă sportul cu mâna
Federaţia daneză a anunţat că arbitrilor din Danemarca prezenţi la Campionatul Mondial de handbal masculin din Croaţia le'au fost oferite serviciile unor dame de companie. Au fost invitaţi, împreună cu toţi ceilalţi arbitrii, la o cină dată de gazde. În timpul serii, a povestit unul dintre arbitri, în locanta în care s-a organizat cina au apărut prostituate - ceea ce el, personal, a perceput ca fiind o tentativă mituire. Aşa ceva se poate întâmpla numai în Balcani, a comentat incoruptibilul danez.
Acuma, tot danezi erau băieţii ăia care au pârât Federaţia Română de Handbal că ar fi încercat să'i mituiască înaintea meciului de baraj cu Muntenegru (de calificare la acelaşi Campionat Mondial din Croaţia) cu două fetiţe (şi vreo 30.000 de euro).
Dacă, într-o primă fază, cu antecedentul folcloristelor lui Pinalti, aş fi putut crede că n'ar fi exclus ca patul unor arbitri veniţi să arbitreze în România se încinge înainte de meci, după ce am văzut că fluieraşii ăia care îşi duc viaţa pe podul ce face legătura dintre Germania şi Suedia văd curve peste tot, am început să mă întreb ce, Doamne iartă'mă, o fi putred în Danemarca?
Acuma, tot danezi erau băieţii ăia care au pârât Federaţia Română de Handbal că ar fi încercat să'i mituiască înaintea meciului de baraj cu Muntenegru (de calificare la acelaşi Campionat Mondial din Croaţia) cu două fetiţe (şi vreo 30.000 de euro).
Dacă, într-o primă fază, cu antecedentul folcloristelor lui Pinalti, aş fi putut crede că n'ar fi exclus ca patul unor arbitri veniţi să arbitreze în România se încinge înainte de meci, după ce am văzut că fluieraşii ăia care îşi duc viaţa pe podul ce face legătura dintre Germania şi Suedia văd curve peste tot, am început să mă întreb ce, Doamne iartă'mă, o fi putred în Danemarca?
29.3.09
Gotov je!
... un urangutan alcoolic, pe care un mogul l'a angajat să'mi spele cealaltă parte a ecranului televizorului cu saliva pe care o împrăştie de câte ori deschide gura să grohăie, înainte, în loc de şi după fiecare meci de fotbal.
N'aş fi folosit aceste cuvinte dar sunt preluate din vocabularul lui.
Că, parcă, are şi Jiji Becali dreptate, uneori...
PS: semnul victoriei la sârbi se construieşte din trei degete; la români din două (sigur, la Naşu şi Pişi, unu' e de ajuns, nu?).
N'aş fi folosit aceste cuvinte dar sunt preluate din vocabularul lui.
Că, parcă, are şi Jiji Becali dreptate, uneori...
PS: semnul victoriei la sârbi se construieşte din trei degete; la români din două (sigur, la Naşu şi Pişi, unu' e de ajuns, nu?).
26.3.09
Zaruri imobiliare punct ro
Pe vremea mea - hai, fără răutăţuri - cumpărai un bilet de intrare la chermeza organizată de părinţi şi învăţătoare şi puteai câştiga, la tombolă, o riglă, o cutiuţă cu plastelină, un pix de 75 de bani, alea alea.
Azi, joi, 2009, cumperi un pix de 40 euro (patruzecieuro), tva inclus şi câştigi la tombolă o casă pe la bariera din Domneşti.
Înainte sau după, n'am înţeles. În schimb, acu' începui şi eu să mă prind cum vine treaba cu subprime-ul.
Azi, joi, 2009, cumperi un pix de 40 euro (patruzecieuro), tva inclus şi câştigi la tombolă o casă pe la bariera din Domneşti.
Înainte sau după, n'am înţeles. În schimb, acu' începui şi eu să mă prind cum vine treaba cu subprime-ul.
24.3.09
24 martie 1999, pe Câmpineanu
În noaptea aia mi s'a pus pata. Mi s'a acrit.
Preşedintele îşi suna prietenii şi clienţii, cerându'le să îl susţină într'un demers pe care nu era capabil să îl motiveze nu pentru că îi lipseau argumentele ci pentru că era mult prea slab să o facă.
În noaptea aia, la puţin timp după ce primele ediţii ale ziarelor din dimineaţa următoare ajunseseră pe biroul din Cotroceni, preşedintele a pus mâna pe telefon şi a cerut susţinere la fel cum o făcuse şi într'o altă noapte, de duminică, cu trei ani mai devreme.
Prima oară fuseserăm cu toţii lângă el. L'am crezut şi l'am urmat din convingere. Era el, Schimbarea, coborâse din balconul Universităţii şi urcase în mansarda aia în care paginam în devălmăşie şi entuziasm ediţia a doua a ziarului convinşi că, în sfârşit, am înfrânt comunismul. Venise să ne spună că, acum, mai mult ca oricând, are nevoie de noi. Şi i'am fost alături.
Acum îşi suna prietenii şi clienţii şi le cerea să schimbe titlurile din ziare. Să arunce de pe prima pagină orice referinţe critice, orice remarcă în stare să îi şubrezească poziţia oficială, angrenând şi obligând întreaga naţiune pe care o reprezenta. Şi ei, prietenii şi clienţii, au urlat la telefon toată noaptea şi nopţile următoare...
Vreo şaptezeci de nopţi la rând a fost destul de greu să te regăseşti în ceea ce scriai pentru a avea din ce să plăteşti care o rată, care o chirie, care mai ştie naiba ce... Şi, măcar, de era vorba de nişte bani adevăraţi...
Două luni şi ceva, ceilalţi şi cu mine am semnat "Departamentul Externe", de'a valma.
Ştiam că Preşedintele a luat cea mai bună decizie geopolitic posibilă, la vremea aceea. Ştiam atunci, ştiu şi acum. Nu se putea altfel. Dar ar fi fost mult mai simplu, mult mai elegant şi mai înţelept ca el, Preşedintele, să iasă şi să spună lucrurilor pe nume.
Altfel l'aş fi privit, acum, zece ani mai târziu, pe Liiceanu. Poate că, în alte condiţii, CTP nu ar fi câştigat nici un punct de simpatie din partea mea.
Din acea noapte mi s'a luat de iniţiative. Din acea noapte s'a făcut lehamite. Din acea noapte am renunţat. Poate nu definitiv dar pentru prima oară, în aceşti din urmă zece ani care au trecut de la noaptea în care am scris (în direct) despre începuturile bombardării Serbiei...
Preşedintele îşi suna prietenii şi clienţii, cerându'le să îl susţină într'un demers pe care nu era capabil să îl motiveze nu pentru că îi lipseau argumentele ci pentru că era mult prea slab să o facă.
În noaptea aia, la puţin timp după ce primele ediţii ale ziarelor din dimineaţa următoare ajunseseră pe biroul din Cotroceni, preşedintele a pus mâna pe telefon şi a cerut susţinere la fel cum o făcuse şi într'o altă noapte, de duminică, cu trei ani mai devreme.
Prima oară fuseserăm cu toţii lângă el. L'am crezut şi l'am urmat din convingere. Era el, Schimbarea, coborâse din balconul Universităţii şi urcase în mansarda aia în care paginam în devălmăşie şi entuziasm ediţia a doua a ziarului convinşi că, în sfârşit, am înfrânt comunismul. Venise să ne spună că, acum, mai mult ca oricând, are nevoie de noi. Şi i'am fost alături.
Acum îşi suna prietenii şi clienţii şi le cerea să schimbe titlurile din ziare. Să arunce de pe prima pagină orice referinţe critice, orice remarcă în stare să îi şubrezească poziţia oficială, angrenând şi obligând întreaga naţiune pe care o reprezenta. Şi ei, prietenii şi clienţii, au urlat la telefon toată noaptea şi nopţile următoare...
Vreo şaptezeci de nopţi la rând a fost destul de greu să te regăseşti în ceea ce scriai pentru a avea din ce să plăteşti care o rată, care o chirie, care mai ştie naiba ce... Şi, măcar, de era vorba de nişte bani adevăraţi...
Două luni şi ceva, ceilalţi şi cu mine am semnat "Departamentul Externe", de'a valma.
Ştiam că Preşedintele a luat cea mai bună decizie geopolitic posibilă, la vremea aceea. Ştiam atunci, ştiu şi acum. Nu se putea altfel. Dar ar fi fost mult mai simplu, mult mai elegant şi mai înţelept ca el, Preşedintele, să iasă şi să spună lucrurilor pe nume.
Altfel l'aş fi privit, acum, zece ani mai târziu, pe Liiceanu. Poate că, în alte condiţii, CTP nu ar fi câştigat nici un punct de simpatie din partea mea.
Din acea noapte mi s'a luat de iniţiative. Din acea noapte s'a făcut lehamite. Din acea noapte am renunţat. Poate nu definitiv dar pentru prima oară, în aceşti din urmă zece ani care au trecut de la noaptea în care am scris (în direct) despre începuturile bombardării Serbiei...
20.3.09
Deşteaptă'te, Nicule!
Nu ştiu ce'i în capu' puştiului, dar, scrie Morgenpost, Maximilian Nicu stă cu iPodul şi învaţă imnul României. Prima strofă o ştie deja.
Domnu' consul, nu'l stresaţi prea tare la examenul de cetăţenie, că oricum e aranjat să'l treacă - şi poate îi şopteşte cineva că la un meci de fotbal rar se întâmplă să ştie cineva mai mult de atât.
Domnu' consul, nu'l stresaţi prea tare la examenul de cetăţenie, că oricum e aranjat să'l treacă - şi poate îi şopteşte cineva că la un meci de fotbal rar se întâmplă să ştie cineva mai mult de atât.
19.3.09
Cum descoperim oraşul pentru copii?
Am aflată de el şi mi'a plăcut. Un ziar al copiilor scris (de fapt) de şi pentru cartelul mamelor de ambe sexe.
18.3.09
Asiban şi celelalte costuri ascunse
Dani se duce cu maşina uşor ciupită la poliţie, p'ormă la asigurator. La Asiban, unde are casco.
"Facem actele, se uită la maşină, intrăm să completăm actele, se uită la noi şi ne spune că figurăm restanţi."
Ceea ce, desigur, nu prea era cazul. Trei oameni, Dani, soţia lui şi tata socru - toţi trei ştiau că au plătit la timp rata casco.
"Stăteam acolo şi ne uitam, unul la altul, incapabili să înţelegem ce ni se întâmplă... Tipul de la ghişeu se codea, de pe o parte pe alta, că e posibil să nu se poată repara maşina pe asigure, că el nu are nici o vină, că dacă ar putea ne'ar ajuta... Şi, totuşi, aveam rata plătită la vreme!"
Nepredispuşi la ceartă, neobişnuiţi cu nevoia de a lupta pentru nişte drepturi de la sine înţeles ale lor, Dani & co începuseră să se obişnuiască - asta e - cu gândul că s'or duce acasă şi or găsi pe cineva să le rezolve problema la un preţ de orăşel de provincie.
Între timp, prin spatele individului de la ghişeu îşi făcu drum o doamnă.
"S'a oprit o clipă şi s'a uitat la noi. Îţi dai seama ce plouaţi eram, de vreme ce femeia a simţit nevoie să întrebe ce'au păţit domnii?"
Norocul lui Dani că a apucat să înceapă să'i explice doamnei înainte ca individul de la ghişeu să încerce el acelaşi lucru.
"S'a uitat şi ea în calculator şi ne'a spus că da, figurăm cu rata plătită dar banii nu erau în contul asigurării pentru că cineva din firmă nu a operat transferul!".
Poate chiar individul de la ghişeu care, cu siguranţă, dacă ar fi putut, i'ar fi ajutat...
"Facem actele, se uită la maşină, intrăm să completăm actele, se uită la noi şi ne spune că figurăm restanţi."
Ceea ce, desigur, nu prea era cazul. Trei oameni, Dani, soţia lui şi tata socru - toţi trei ştiau că au plătit la timp rata casco.
"Stăteam acolo şi ne uitam, unul la altul, incapabili să înţelegem ce ni se întâmplă... Tipul de la ghişeu se codea, de pe o parte pe alta, că e posibil să nu se poată repara maşina pe asigure, că el nu are nici o vină, că dacă ar putea ne'ar ajuta... Şi, totuşi, aveam rata plătită la vreme!"
Nepredispuşi la ceartă, neobişnuiţi cu nevoia de a lupta pentru nişte drepturi de la sine înţeles ale lor, Dani & co începuseră să se obişnuiască - asta e - cu gândul că s'or duce acasă şi or găsi pe cineva să le rezolve problema la un preţ de orăşel de provincie.
Între timp, prin spatele individului de la ghişeu îşi făcu drum o doamnă.
"S'a oprit o clipă şi s'a uitat la noi. Îţi dai seama ce plouaţi eram, de vreme ce femeia a simţit nevoie să întrebe ce'au păţit domnii?"
Norocul lui Dani că a apucat să înceapă să'i explice doamnei înainte ca individul de la ghişeu să încerce el acelaşi lucru.
"S'a uitat şi ea în calculator şi ne'a spus că da, figurăm cu rata plătită dar banii nu erau în contul asigurării pentru că cineva din firmă nu a operat transferul!".
Poate chiar individul de la ghişeu care, cu siguranţă, dacă ar fi putut, i'ar fi ajutat...
17.3.09
Connection failed
Cineva, o firmă germană care vine în România, a angajat'o ca şefă a afacerii locale pe cucoana care a condus o vreme relaţia cu clienţii a RCS-RDS. Aoleu!
PS (tot din lumea comunicaţiilor): Cosmote negociază preluarea ZAPP... huh!
PS (tot din lumea comunicaţiilor): Cosmote negociază preluarea ZAPP... huh!
Una musica brutal
Celor care au rămas cu amintirea momentelor trăite pentru ei de Ada le sugerez acest link. Criză-criză, dar tango să fie!
11.3.09
I had a dream
8. (...) Propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei functii, dupa modelul multor tari civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Presedinte al Romaniei ar putea candida si personalitati marcante ale vietii culturale si stiintifice, fara o experienta politica deosebita. Tot in acest context, propunem ca prima legislatura sa fie de numai doi ani, timp necesar intaririi institutiilor democratice si clarificarii pozitiei ideologice a fiecaruia dintre multele partide aparute. De-abia atunci am putea face o alegere in cunostinta de cauza, cu cartile pe fata.
Timisoara, 11 martie 1990
Sursa
Sursa
Later edit: şi, întâmplător, tot astăzi, Justiţia şi'a dat măsura reformei la care pompează într'una discursul politic dâmboviţean.
10.3.09
Hotnews, închis. Ştirile vor fi citite direct de la sursă.
Aşa scrie în newsalert-ul trimis de Hotnews.
Mergi pe link şi vezi că, de fapt,
Domnule Barză, ţi'au făcut ştirea varză!
Mergi pe link şi vezi că, de fapt,
"Taxa auto de prima inmatriculare ar putea disparea cel tarziu in toamna acestui an, urmand sa fie inlocuita de un impozit anual, calculat in functie de capacitatea cilindrica si emisiile de CO2, impozit care ar urma sa fie aplicat si la motociclete, a anuntat marti ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi (...)"
Domnule Barză, ţi'au făcut ştirea varză!
9.3.09
Verde. Oceanic Club.
Calendarul plantărilor/împăduririlor iniţiate de Oceanic Club în zona Dobrogea:
Martie
9. - comuna Pantelimon, zona cetatea Ulmetum
16-19. - comuna Pantelimon (cetate), Capidava, Histria şi Băneasa.
Aprilie
14-17. - aceleaşi puncte.
Pentru voluntariat lăsaţi mesaj sau contactaţi Oceanic Club.
Martie
9. - comuna Pantelimon, zona cetatea Ulmetum
16-19. - comuna Pantelimon (cetate), Capidava, Histria şi Băneasa.
Aprilie
14-17. - aceleaşi puncte.
Pentru voluntariat lăsaţi mesaj sau contactaţi Oceanic Club.
4x4 miluieşte
Cobor să'mi cumpăr o traistă de crompiri la producătorul autohton originar din Covasna.
În spatele meu opreşte un Terracan, cel mai 4x4 din familia Hyundai.
Coboară din maşina bleu marin o sutană cu faţă proaspăt bărbierită.
Părintele are şi el nevoi, postul cu cartofi se ţine, aşa'i, da' mă întreb câte strane sau clopotniţe se puteau construi din ratele pentru maşina aia în completare la toate amendamentele aduse bugetului de uninominalii aleşi pe promisiuni de genul "o să vă facem biserică!"?
O fi fost chiar preotul ăla cu "la toţi ni'i greu, fiule!"?
În spatele meu opreşte un Terracan, cel mai 4x4 din familia Hyundai.
Coboară din maşina bleu marin o sutană cu faţă proaspăt bărbierită.
Părintele are şi el nevoi, postul cu cartofi se ţine, aşa'i, da' mă întreb câte strane sau clopotniţe se puteau construi din ratele pentru maşina aia în completare la toate amendamentele aduse bugetului de uninominalii aleşi pe promisiuni de genul "o să vă facem biserică!"?
O fi fost chiar preotul ăla cu "la toţi ni'i greu, fiule!"?
www.TRU
Pâine? Aş, circ!
Episodul TRU vs Cotidianul. Sau invers.
Omul are sclipirile sale de geniu şi momentele de penibil.
Dacă e atât de strălucit, pe cât lasă a se înţelege şi se agită alţii să'l avocăţească, de ce nu se mută online?
Publicul ţintă al Cotidianului şi cel de la EvZ, unde TRU obişnuia să scrie, ca şi cititorii săi din ziarele de sport sunt din generaţia internet. Cu siguranţă ar atrage suficient trafic pentru a convinge conturile de publicitate ale câtorva nababi (fie ei şi pedelişti). Plus că simte şi netul nevoia unei voci pro~ care să compenseze virulenţa anti~. Aşa, de amorul balanţei...
Restul e gargară.
Episodul TRU vs Cotidianul. Sau invers.
Omul are sclipirile sale de geniu şi momentele de penibil.
Dacă e atât de strălucit, pe cât lasă a se înţelege şi se agită alţii să'l avocăţească, de ce nu se mută online?
Publicul ţintă al Cotidianului şi cel de la EvZ, unde TRU obişnuia să scrie, ca şi cititorii săi din ziarele de sport sunt din generaţia internet. Cu siguranţă ar atrage suficient trafic pentru a convinge conturile de publicitate ale câtorva nababi (fie ei şi pedelişti). Plus că simte şi netul nevoia unei voci pro~ care să compenseze virulenţa anti~. Aşa, de amorul balanţei...
Restul e gargară.
6.3.09
Acciza pe falimentul naţional
Eu, unul, personal, sunt cam bâtă la economie (ceea ce nu mă împiedică să fiu fan al părinţilor fondatori ai Americii).
Dar, oricât de greu de cap aş fi, tot înţeleg unele lucruri.
Înţeleg, de exemplu, că nu's singurul venit cu pluta. Traian Băsescu e timonierul şef al plutei. Emil Boc şi Gheorghe Pogea ţin şi ei direcţia.
De ce, Doamne iartă'mă, se dau de ceasul morţii ăştia de la guvernare să împrumute bani de la FMI sau Comisia Europeană? Băsescu a zis, ieri, la Varşovia, că e vorba de un fel de airbag, că, de fapt, îi luăm să fie puşi bine, deoparte, just in case. Iar ne'am întors la "să vedem cum evoluează lucrurile"?
Păi, măi, Băse dragă şi voi, Boc & co, ia chemaţi'l pe nea Nicu Văcăroiu, că a lucrat la Conisiul de Stat pentru Planificare şi poate să vă facă nişte prognoze.
Acuma, pe bune: dacă luăm banii ăia doar aşa, ca să îi ţinem în caserie pentru orice eventualitate, ceea ce nu ne scuteşte de la plata dobânzii, nu cumva finanţăm Fondul Monetar Internaţional?
Cu ce bani? Păi, cumva cu ăia pe care i'a spus Pogea lui Boc (premierul oricum e uşor de fraierit - el e de la drept, nu ştie nici el economie) că o să'i scoată din accizele pe telefoane mobile şi ceasuri?
Dă'o'n spume de guvernare. Mai proşti ca ăştia de acum nu cred c'au fost vreunii vreodată. Nici măcar pe vremea lui Bobu, Postelnicu, Gâdea (nu ăla de la A3) & Găinuşe.
Dar, oricât de greu de cap aş fi, tot înţeleg unele lucruri.
Înţeleg, de exemplu, că nu's singurul venit cu pluta. Traian Băsescu e timonierul şef al plutei. Emil Boc şi Gheorghe Pogea ţin şi ei direcţia.
De ce, Doamne iartă'mă, se dau de ceasul morţii ăştia de la guvernare să împrumute bani de la FMI sau Comisia Europeană? Băsescu a zis, ieri, la Varşovia, că e vorba de un fel de airbag, că, de fapt, îi luăm să fie puşi bine, deoparte, just in case. Iar ne'am întors la "să vedem cum evoluează lucrurile"?
Păi, măi, Băse dragă şi voi, Boc & co, ia chemaţi'l pe nea Nicu Văcăroiu, că a lucrat la Conisiul de Stat pentru Planificare şi poate să vă facă nişte prognoze.
Acuma, pe bune: dacă luăm banii ăia doar aşa, ca să îi ţinem în caserie pentru orice eventualitate, ceea ce nu ne scuteşte de la plata dobânzii, nu cumva finanţăm Fondul Monetar Internaţional?
Cu ce bani? Păi, cumva cu ăia pe care i'a spus Pogea lui Boc (premierul oricum e uşor de fraierit - el e de la drept, nu ştie nici el economie) că o să'i scoată din accizele pe telefoane mobile şi ceasuri?
Dă'o'n spume de guvernare. Mai proşti ca ăştia de acum nu cred c'au fost vreunii vreodată. Nici măcar pe vremea lui Bobu, Postelnicu, Gâdea (nu ăla de la A3) & Găinuşe.
5.3.09
Your search did not match any documents. Sau, poate...
Hai că n'o mai făcuserăm de ceva vreme:
probleme tv face o dunga orizontala supervision - ce culoare?
caut marfa pt transport cu tirul - unde?
cum adresam mesaje lui traian basescu - scrie'mi mesaj privat, nu pot să te ajut aici şi acum, nu de alta, dar citeşte şi mama!
sieg heil - poţi încerca şi aşa, nu cred că se supără...
harta inmatriculari pipera - două la şcoala de fete, două la primărie, parcă şi pe Iancului una, vreo patru pe Niţu Vasile... vrei şi un grafic?
cum se zice neata in italiana - nu se mai zice, se pleacă înainte de a se trezi violata!
cei mai eftini adidasi de sala - teneşi, panaram-o. nici până acu n'ai învăţat că ăia ie teneşi?
radu soviani- se aude?
sieg heil - exagerezi deja... marş d'aici!
bucuresti sex - aşa mai vii d'acasă!
electronica pipera bucuresti cui apartine - Jiji, tu eşti?
femei care salute - altă rimă n'ai găsit, nu?
dame de companie - tot tu eşti, mă?
camd va vi luna plina - ceeeeeeeeeeeeee? deşi, dacă sunt mai atent, încep să înţeleg unde baţi, mei, Nati, mei!
sediu politie inmatriculari pipera autobuz - nu ştiu, dar poţi încerca la tramvai, e unul care trece pe Barbu Văcărescu
mafia sadoveanu din chitila - Baltagul? Tudor Şoimaru? Chitila?
c.e.c. pipera numar - fără număr, fără număr
serviciul ecarisaj de ecarisaj bucuresti - care te ecarsiează, ecarisa'te'ar cu ecarisarea lui ecarisată, Bucureşti.
marca de bere sarbeasca - Ozujsko? Karlovacko? Ah, nu daţi, ce mi'i Serbia, ce mi'i Croaţia... ;) Pa da vidim: Jelen? Lav? БИП? MB Swartz? Zoffmann? Flasa ili toceno? Da', acuma, nu dau cu paru': n'ai prefera nesto zestoko, cum ar fi o şliboviţă? Haj'mo, ziveli, jebem ti materu!
programe de realizare a goblenurilor - manual, altfel e ca berea fără alcool, cafeaua fără cofeină şi ţigările light, ca să nu mai aduc aminte de miticul personaj Onan
liniste scandaluri zona parc sebastian rahova bucuresti - stai cuminte, tati, atât îţi sugerez!
drumul damascului - ieşi din Constanţa, mergi tot înainte până dincolo de Nisipurile de Aur şi, la un moment dat, faci stânga spre Istanbul; p'ormă o ţii drept, treci de Antalia, treci conducta care vine din Turkmenistan, ajungi dincolo de Ceyhan şi faci dreapta, mai mergi umpic şi ajungi la graniţă; acolo o să'ţi scoată Allah pe unul mai deştept să'ţi arate drumul, sigur borbejte rumânjte, a fost student la medicină, la Craiova; auzi, când te întorci, adu'mi şi mie un magnet de frigider cu Nasrallah - mulţam!
rabla autoutilitare - am întrebat şi eu - nu ţine!
dame de companie in bucuresti - iar tu, mă?
low cost bucuresti new york - swim, baby, swim... şi, la prânz, avem rechin - sau rechinul te are pe tine, nu contează, mărunţişuri, nu ne legăm de detalii!
sectia 11 politie program cu publicu - ce mi'i scandalu din Ferentari, ce mi'i secţia de poliţie; amice, fereşte'te!
tetko - mătuşico, tu căutai berea sârbească?
zeciuiala - Emileeeeeeeeeeeeeeeeeee!
aveti poze din reggio di calabria? - câte doriţi?
harta bucuresti strazi gura de metrou - sigur n'ai pierdut ceva?
wwwsexin.ro - gata, mă! punct!
mitici nu au lasat ca sa aterizeze - deci d'aia a murit Icar! deci... aha!
ca sa pot desena - d'aia, vezi?
bucuresti, bucuresti carti despre - n'avem, n'avem. scris inca n'am, n'am!
cu ce se duce supergluu de pe mana - cu brişca ai încercat?
nadina nedelea oprescu - mai sunt împreună? a, nu... nu vă gândiţi la ce nu mă gândeam eu!
stie cineva o cizmarie la dristor - m'a rugat băiatul să vă pun întrebarea asta
iordanescu iubita arabella - rumburak ce zice? Doamne iartă'mă, nea Puiule, te ştiam şi familist, şi cu frica de Dumnezeu! Pă bune, acuma, vrei s'ajungi barbugiu, ca Piţi?
blondu spp - a, da... blondu' ăla... de la SPP... cu păr blond... în cap, vreau să zic, da, blond în cap... da, da, ăla... nu'l ştiu!
cartela orange nu mai intra in retea - măi, uite, aşa ceva mi'a zis şi bunicu', acu' ceva ani, când l'am întrebat dacă n'ar vrea să'mi facă o mătuşă, că mi se parea că mama nu e bucuroasă că n'are fraţi!
adresa centru butelii damaroaia - aici n'o găseşti; eu zic s'o cauţi cu lumânarea...
v-am prins vrajitoarelor felix - şi ce dacă au trecut 19 ani? ce vrei să spui cu asta? ce, ce dacă tu eşti mai tânăr?
adresa firmei univers brus - viraţi brusc în sus şi după al doilea strat de nori aţi ajuns! (huh, ar trebui să percep taxe, prea mă întreabă mulţi de trasee şi adrese)
curentul electric - scump, frate, scump...
gara otopeni - n'are, mă, trenul opreşte la Baloteşti, ca avionu'
probleme tv face o dunga orizontala supervision - ce culoare?
caut marfa pt transport cu tirul - unde?
cum adresam mesaje lui traian basescu - scrie'mi mesaj privat, nu pot să te ajut aici şi acum, nu de alta, dar citeşte şi mama!
sieg heil - poţi încerca şi aşa, nu cred că se supără...
harta inmatriculari pipera - două la şcoala de fete, două la primărie, parcă şi pe Iancului una, vreo patru pe Niţu Vasile... vrei şi un grafic?
cum se zice neata in italiana - nu se mai zice, se pleacă înainte de a se trezi violata!
cei mai eftini adidasi de sala - teneşi, panaram-o. nici până acu n'ai învăţat că ăia ie teneşi?
radu soviani- se aude?
sieg heil - exagerezi deja... marş d'aici!
bucuresti sex - aşa mai vii d'acasă!
electronica pipera bucuresti cui apartine - Jiji, tu eşti?
femei care salute - altă rimă n'ai găsit, nu?
dame de companie - tot tu eşti, mă?
camd va vi luna plina - ceeeeeeeeeeeeee? deşi, dacă sunt mai atent, încep să înţeleg unde baţi, mei, Nati, mei!
sediu politie inmatriculari pipera autobuz - nu ştiu, dar poţi încerca la tramvai, e unul care trece pe Barbu Văcărescu
mafia sadoveanu din chitila - Baltagul? Tudor Şoimaru? Chitila?
c.e.c. pipera numar - fără număr, fără număr
serviciul ecarisaj de ecarisaj bucuresti - care te ecarsiează, ecarisa'te'ar cu ecarisarea lui ecarisată, Bucureşti.
marca de bere sarbeasca - Ozujsko? Karlovacko? Ah, nu daţi, ce mi'i Serbia, ce mi'i Croaţia... ;) Pa da vidim: Jelen? Lav? БИП? MB Swartz? Zoffmann? Flasa ili toceno? Da', acuma, nu dau cu paru': n'ai prefera nesto zestoko, cum ar fi o şliboviţă? Haj'mo, ziveli, jebem ti materu!
programe de realizare a goblenurilor - manual, altfel e ca berea fără alcool, cafeaua fără cofeină şi ţigările light, ca să nu mai aduc aminte de miticul personaj Onan
liniste scandaluri zona parc sebastian rahova bucuresti - stai cuminte, tati, atât îţi sugerez!
drumul damascului - ieşi din Constanţa, mergi tot înainte până dincolo de Nisipurile de Aur şi, la un moment dat, faci stânga spre Istanbul; p'ormă o ţii drept, treci de Antalia, treci conducta care vine din Turkmenistan, ajungi dincolo de Ceyhan şi faci dreapta, mai mergi umpic şi ajungi la graniţă; acolo o să'ţi scoată Allah pe unul mai deştept să'ţi arate drumul, sigur borbejte rumânjte, a fost student la medicină, la Craiova; auzi, când te întorci, adu'mi şi mie un magnet de frigider cu Nasrallah - mulţam!
rabla autoutilitare - am întrebat şi eu - nu ţine!
dame de companie in bucuresti - iar tu, mă?
low cost bucuresti new york - swim, baby, swim... şi, la prânz, avem rechin - sau rechinul te are pe tine, nu contează, mărunţişuri, nu ne legăm de detalii!
sectia 11 politie program cu publicu - ce mi'i scandalu din Ferentari, ce mi'i secţia de poliţie; amice, fereşte'te!
tetko - mătuşico, tu căutai berea sârbească?
zeciuiala - Emileeeeeeeeeeeeeeeeeee!
aveti poze din reggio di calabria? - câte doriţi?
harta bucuresti strazi gura de metrou - sigur n'ai pierdut ceva?
wwwsexin.ro - gata, mă! punct!
mitici nu au lasat ca sa aterizeze - deci d'aia a murit Icar! deci... aha!
ca sa pot desena - d'aia, vezi?
bucuresti, bucuresti carti despre - n'avem, n'avem. scris inca n'am, n'am!
cu ce se duce supergluu de pe mana - cu brişca ai încercat?
nadina nedelea oprescu - mai sunt împreună? a, nu... nu vă gândiţi la ce nu mă gândeam eu!
stie cineva o cizmarie la dristor - m'a rugat băiatul să vă pun întrebarea asta
iordanescu iubita arabella - rumburak ce zice? Doamne iartă'mă, nea Puiule, te ştiam şi familist, şi cu frica de Dumnezeu! Pă bune, acuma, vrei s'ajungi barbugiu, ca Piţi?
blondu spp - a, da... blondu' ăla... de la SPP... cu păr blond... în cap, vreau să zic, da, blond în cap... da, da, ăla... nu'l ştiu!
cartela orange nu mai intra in retea - măi, uite, aşa ceva mi'a zis şi bunicu', acu' ceva ani, când l'am întrebat dacă n'ar vrea să'mi facă o mătuşă, că mi se parea că mama nu e bucuroasă că n'are fraţi!
adresa centru butelii damaroaia - aici n'o găseşti; eu zic s'o cauţi cu lumânarea...
v-am prins vrajitoarelor felix - şi ce dacă au trecut 19 ani? ce vrei să spui cu asta? ce, ce dacă tu eşti mai tânăr?
adresa firmei univers brus - viraţi brusc în sus şi după al doilea strat de nori aţi ajuns! (huh, ar trebui să percep taxe, prea mă întreabă mulţi de trasee şi adrese)
curentul electric - scump, frate, scump...
gara otopeni - n'are, mă, trenul opreşte la Baloteşti, ca avionu'
Ciao, Italia
În bombardamentul matinal de veşti - că ştiri mai greu le pot zice - m'a lovit un şrapnel:
un medic italian a mărturisit că, acum nouă ani, a clonat trei copii iar aceştia trăiesc în Europa de Est.
Şi se mai supără italienii că i'au năpădit găinarii şi şnapanii României?
Ce, ei nu ne'au infestat cu ţepari şi clone?
un medic italian a mărturisit că, acum nouă ani, a clonat trei copii iar aceştia trăiesc în Europa de Est.
Şi se mai supără italienii că i'au năpădit găinarii şi şnapanii României?
Ce, ei nu ne'au infestat cu ţepari şi clone?
4.3.09
Real Estate poetry
Intro cu trompete lungi, roz bombon, în nădragi sau izmene, vorba lui Mel Brooks:
Avem plăcerea să vă oferim, în prima lună a primăverii 2009, un proiect imobiliar unic. (…) Acest imobil este o certitudine, o realizare de un excepţional bun gust, în care materialele de ultima generaţie…
Exerciţiu: luaţi de răsturnaţi sacul cu epitete.
Compania care a contruit acest superb imobil este (...) În viitorul apropriat, dezvoltatorul va mai derula încă un frumos proiect imobiliar, despre care se va vorbi cu siguranţă şi care va surprinde plăcut piaţa imobiliară. Firma dezvoltatoare a participat cu succes la târgurile imobiliare din acest an.
Pauză de publicitate: la târgurile cu pricina au fost 20 de expozanţi. Vai de noi. Cu ele moi…
Înapoi cu sacul:
Prezentarea şi profesionalismul echipei de vânzări şi marketing au atras atenţia tuturor companiilor prezente.
Aşa, aşa - dar de abia de'acum începe:
Apartamentele sunt spectaculoase, moderne…
(şi aici se aşterne un paragraf întreg de produse care, da, au, în bună măsură, puterea de a te convinge că lucrurile sunt bine făcute dar, uh, aoleu, frate, mă doare: se mai pune astfel problema în anul 20 al libertăţilor democratice în stradă câştigate fără să ştim de ce? Nu e de la sine înţeles că un lucru făcut e – dacă n’am spus’o mă repet: implicit! – bine făcut?)
Fiecare metru pătrat este folosit la maxim, totul fiind cuprins într-un design interior deosebit de modern, spaţios şi practic. Apartamentele de la etajele superioare sunt adevarate perle arhitecturale, oferind o panoramă greu de descris în cuvinte aspra unei Capitale plină de nostalgii şi legende. Apartamentul show-room (…) oferă clienţilor posibilitatea (…) să se convingă că realitatea este mai frapantă decât fotografia. Singura posibilitate a clienţilor de a se convinge de acest lucru este să viziteze imobilul situat pe (…) Când intri într-un apartament nu poţi decât să rămâi plăcut surprins şi să-ţi doreşti şi mai mult să nu mai pleci din el. Totul îţi conferă acea stare de linişte şi siguranţă şi (de ce nu?) de mândrie când te gandeşti că poate fi al tău şi merită să faci această investiţie. Clienţii care au ales să locuiască în acest superb imobil s-au ales, practic, unii pe alţii, fiind oameni realizaţi din punct de vedere financiar, care au înţeles avantajele unei astfel de locaţii ultracentrale şi care se respectă, oameni pentru care calitatea şi confortul cotidian sunt factorii determinanţi în filosofia vieţii lor.
Damned, mi’e dor de coafeza aia care prezenta cronici de artă la tevere, acum vreo 10 ani. Şi de limbile lui Adrian Păunescu.
Avi Postelnik, ai legătura. Bleah…
3.3.09
Ultimul număr din Cicero, vă rog
Diverta. În locul fostului Eva. Privit de afară, de peste drum, din dreptul teatrului sau al Cărtureştilor, ai putea să confunzi locul. Are, ceva, din aerului magainului Virgin de pe Champes Elyssee. Şi gata!
De aici se schimbă filmul. Căci intri în magazin. Care, în sine, nu arată rău, Păcat că e locuit.
Nu e vorba despre clienţi, deşi la aerul de Megaimage al cărţilor şi papetăriei (remeber U got m@il?), Diverta atrage personagii dintre cele mai diverse.
Aleg două titluri, mă mai învârt peintre rafturi, nu mă descurc şi mă îndrept spre casă.
Dau să plătesc. Trei sau patru indivizi îşi fac de lucru în dosul tejghelei, unul singur lucrează cu un client la o casă (ca de obicei, treaba durează, clientul din faţa mea vrea bon fiscal, bravo lui, jos cu statul).
Într'un târziu, unul dintre cei trei sau patru care se distrau copios dincolo de trejghea (Andreea) se uită spre mine - ştiţi, privirea aia pe care de regulă o au autorităţile române când, la Bucureşti, în decembrie sau ianuarie ninge!
- Vă pot ajuta cu ceva?
Îi dau cele două cărţi cumpărate şi o întreb:
- Aveţi cumva seria "for dummies"? Şi mai căutam volumele patru şi cinci din "Închisoarea..." lui Ion Ioanid... le aveţi?
Andreea (către alt personaj din decor):
- Cheamă'l pe Gabi de la Media.
Plătesc şi mă răsucesc năucit, încercând să'l identific pe Gabi de la Media. Nu'mi iese. Într'un final (mă rog, după câteva zeci de secunde - două sau trei zeci) vine Gabi. Pentru a mă asigura că nu sunt exagerat de criptic, îi adaug, la formula "for dummies", şi titzulatura românească: "pentru to(n)ţi". Şi, desigur, volumele acelea din Ioanid.
- Încercaţi la Diverta din (n'am reţinut care), acolo au un stand de media mai bogat...
Gabi de la Media, eşti sigur de ceea ce spui?
Doamne, am dormit, în vremea din urmă? S'a schimbat ceva pe lumea asta? A ajuns literatura, au ajuns cărţile, cele de care fugeau adolescenţii din generaţia ce'mi urma, pop-culture? A ajuns atât de trendy să citeşti încât se scot cărţi precum revistele, se publică romane foileton, sunt seriale beletristice la mare căutare şi se vând la tarabe în locul ziarelor? S'a scârbit lumea de întâmplări adevărat cu Boc sau Nichita, de poze cu Simona Senzual şi au început oamenii să cumpere doar Horia Roman Intelectual? S'a sfârşit lumea pe 28 februarie 2009 la ora 18 sau a paralizat universul meu personal şi m'am trezit peste o sută de ani fără să îmi dau seama?
Oh, daţi'mi numărul de săptămâna asta din Aristotel şi Biblia de azi, vă rog. A, şi, dacă v'a mai rămas, un exemplar de săptămâna trecută din Sir Arthur Conan Doyle, cu dvd. Nu, nu am mărunt dar daţi'mi, de diferenţă, audiobook-ul cu poeziile încă nescrise ale lui Păunescu. Mulţumesc.
De aici se schimbă filmul. Căci intri în magazin. Care, în sine, nu arată rău, Păcat că e locuit.
Nu e vorba despre clienţi, deşi la aerul de Megaimage al cărţilor şi papetăriei (remeber U got m@il?), Diverta atrage personagii dintre cele mai diverse.
Aleg două titluri, mă mai învârt peintre rafturi, nu mă descurc şi mă îndrept spre casă.
Dau să plătesc. Trei sau patru indivizi îşi fac de lucru în dosul tejghelei, unul singur lucrează cu un client la o casă (ca de obicei, treaba durează, clientul din faţa mea vrea bon fiscal, bravo lui, jos cu statul).
Într'un târziu, unul dintre cei trei sau patru care se distrau copios dincolo de trejghea (Andreea) se uită spre mine - ştiţi, privirea aia pe care de regulă o au autorităţile române când, la Bucureşti, în decembrie sau ianuarie ninge!
- Vă pot ajuta cu ceva?
Îi dau cele două cărţi cumpărate şi o întreb:
- Aveţi cumva seria "for dummies"? Şi mai căutam volumele patru şi cinci din "Închisoarea..." lui Ion Ioanid... le aveţi?
Andreea (către alt personaj din decor):
- Cheamă'l pe Gabi de la Media.
Plătesc şi mă răsucesc năucit, încercând să'l identific pe Gabi de la Media. Nu'mi iese. Într'un final (mă rog, după câteva zeci de secunde - două sau trei zeci) vine Gabi. Pentru a mă asigura că nu sunt exagerat de criptic, îi adaug, la formula "for dummies", şi titzulatura românească: "pentru to(n)ţi". Şi, desigur, volumele acelea din Ioanid.
- Încercaţi la Diverta din (n'am reţinut care), acolo au un stand de media mai bogat...
Gabi de la Media, eşti sigur de ceea ce spui?
Doamne, am dormit, în vremea din urmă? S'a schimbat ceva pe lumea asta? A ajuns literatura, au ajuns cărţile, cele de care fugeau adolescenţii din generaţia ce'mi urma, pop-culture? A ajuns atât de trendy să citeşti încât se scot cărţi precum revistele, se publică romane foileton, sunt seriale beletristice la mare căutare şi se vând la tarabe în locul ziarelor? S'a scârbit lumea de întâmplări adevărat cu Boc sau Nichita, de poze cu Simona Senzual şi au început oamenii să cumpere doar Horia Roman Intelectual? S'a sfârşit lumea pe 28 februarie 2009 la ora 18 sau a paralizat universul meu personal şi m'am trezit peste o sută de ani fără să îmi dau seama?
Oh, daţi'mi numărul de săptămâna asta din Aristotel şi Biblia de azi, vă rog. A, şi, dacă v'a mai rămas, un exemplar de săptămâna trecută din Sir Arthur Conan Doyle, cu dvd. Nu, nu am mărunt dar daţi'mi, de diferenţă, audiobook-ul cu poeziile încă nescrise ale lui Păunescu. Mulţumesc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)