Nu reusesc sa imi dau seama de ce s-au hotarat primarii capitalei sa faca un circuit de formula nustiucat in inima Bucurestiului. Nu era el traficul bucurestean destul de sufocant? Nu erau ele, intersectiile destul de innebunitoare? Am trecut astazi prin tichia de margaritar a orasului astuia din ce in ce mai sufocat de gaze de esapament... Senzatia absurdului m-a facut sa ma sufoc inca o data mai ales cand am aflat ca de fapt Vanghelie n-a vrut! Asa mi-a zis un taximetrist.
- Era sa le demonteze la astia schelele. Ca e sectoru' lui si el nu vrea sa le dea la prosti ocazia sa mai faca un ban. Da mai bine ca nu le-a demontat, abia astept sa vad si eu un bolid de-aproape.
Pana sa vada taximetristul nostru bolidul de aproape (pret de 2 secunde ca doar nu face mai mult de la un capat la altul al bucatii de pista), se fac deja mai bine de 10 zile de cand circulatia dinspre izvor spre 13 septembrie este paralizata ca o rama sectionata in doua, ale carei jumatati nu reusesc sa se mobilizeze si sa o ia din loc, independente una de cealalta.
Eu cred ca de data asta Vanghelie ar fi castigat niste voturi de simpatie daca interzicea amplasarea parapetilor si a tribunelor pe "aorta" Bucurestiului. Dar mi-a soptit cineva (nu spui cine, da persoana importanta) ca firma care organizeaza raliul ar fi bagat multe sute de mii de euro numai ca sa refaca asfaltul, ca e nevoie de un asfalt special si ca spera sa castige din publicitate macar dublu fata de cat au investit. Pe nervii nostri. Pe timpul nostru. Pe aerul nostru. Pe linistea noastra.
Eu nu ma duc la raliu. Si nici nu ma uit la tv la raliu. Va boicotez, eu si prietenii mei apropiati va boicotam. Ah si va mai urez sa ploua in ziua cu pricina.
15.5.07
Iarba bună de călcat
Mă întrebam acum fix o lună de ce nu putem sta pe iarbă. Azi am găsit un editorial frumos scris de Tudor Octavian în aceeaşi chestiune. De citit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)