A atins sau nu tuşa?

Aproape orice e posibil, în Bucureşti. Inclusiv lucruri bune. Se pot amenaja locuri de joacă pentru copii. Se poate ciupi cu bun simţ din trotuar şi degaja o bandă de circulaţie fără să distrugi copacii. Şi astea, toate, la un loc.
Dar e imposibil să nu schimbi bordurile.
De ce nu le vor fi mutat pe cele vechi trei metri mai în exterior, numai videanul din capul primăriei poate să ştie. Deşi nu, nu ştie. L-am auzit cu urechile mele azi dimineaţă, la ştirile Smart FM. El, primarul general, nu are habar de ce, anume, face contractorul, care a primit de la Primărie comandă "să reabiliteze strada din trotuar în trotuar".

E grea, chestia asta cu bordura. Şi cum să nu fie? Aţi văzut şi la finala Cupei Mondiale la rugby, cât de dificil i-a fost arbitrului să ia o decizie... Aşadar: bordura ţine de trotuar? Sau de carosabil?

Vesti din Vanghelistan - victimele poporului roman

Scriu aceste randuri cu acea lehamite despre care s-au facut in trecutul nu prea indepartate filme care n-au castigat nici un palmier de aur. De doua zile ma uit cu gura cascata la un talk show al carui fan nu sunt, pentru ca in general seara nu am timp de emisiuni, mai trag o tura de munca sa mai castig un ban, sa pot sa platesc si chiria si gradinita si lectiile de dans ale fiica-mii si facturile si sa-mi ramana ceva si de dat la casa la supermarket. Nu ma intelegeti gresit, nu ma plang. Inteleg ca asta e viata si e bine ca suntem sanatosi si impreuna si nu suferim de nici o boala incurabila, imi pastrez optimismul chiar si-atunci cand ma cert cu legitimul care mai zice din cand in cand ca o sa-si ia lumea in cap daca-l mai cicalesc mult, sunt, cu alte cuvinte o femeie normala de 31 de ani care traieste din salariu + colaborari, a ales sa nu stea cu soacra si isi asuma cheltuielile unui apartament inchiriat la preturile zonei, nemostenind nici un fel de averi si necalificandu-se nici macar pentru un credit ipotecar.
Am dat aceste date ca sa se inteleaga de ce ma uit de doua zile la TV cu gura cascata.
Saptamana trecuta Academia Catavencu a publicat o lista cu numele unor senatori si deputati care lunar, primesc suma de 25 de milioane pentru cheltuieli de cazare. Nu stiu exact cat castiga un parlamentar. Imi spune un coleg de birou ca nu au doar salariu ci mai primesc diverse indemnizatii pentru participarea la diferite comitete si comitii, diurne de deplasari, plus nenumarate facilitati de care eu, cetatean de rand, nu ma bucur. Radu Moraru, Cosmin Gusa si Academia Catavencu incearca de cateva zile sa se lamureasca de ce parlamentari care au milioane de euro (da, milioane de euro, ati citit bine) in conturi, proprietati in Bucuresti sau macar posibilitatea de a detine o proprietate in Bucuresti, baga mana in buzunarul cetateanului si mai ciupesc inca 81 de lei noi pe zi, pentru cheltuieli de cazare. Raspunsurile pe care le-au primit de la cativa din cei de pe lista sunt absolut uluitoare.
1. N-am cerut eu banii astia, mi se vireaza direct pe card, deci ce era sa fac? (parlamentar care 3 ani a locuit in Voluntari, deci nu avea domiciliul in Bucuresti)
2. Platesc din acesti bani cheltuielile cu cazarea . Cum care cheltuieli? Intretinerea, lumina, internetul. (proprietar de apartament pe Dorobanti)
3. In apartamentul meu cu doua camere (75 de m patrati) locuieste fiul meu student cu viitoarea mea nora si doar nu era sa stau cu ei in casa, nu se face. Dar nici n-as pune casa pe numele lui, ma-ntelegeti. (are aproape 3 milioane de euro in cont, deci si-ar fi permis nu doar sa-si plateasca o chirie ci sa-si cumpere mai multe case).
4. Apartamentul in care locuiesc (peste 150 de m patrati) nu este proprietatea mea ci a bancii, pentru ca a fost cumparat prin credit ipotecar. (deci din 81 RON pe zi, omul isi plateste rata la banca. Banuiesc ca in ritmul de 25 de mil pe luna, pana la sfarsitul mandatului sau creditul va fi achitat si casa ii ramane lui, excelenta miscare, domnule! toata stima!)
Acestea sunt cele mai halucinante raspunsuri pe care Radu Moraru le-a primit in doua seri la rand. In mod constant, cei luati la intrebari au spus: asta e legea! N-am incalcat nici o lege si constiinta mea e curata. Dar n-ati avut curiozitatea sa vedeti ca eu sunt un parlamentar bun, nu chiulesc, am activitate la camera.
Cu alte cuvinte, e-adevarat ca din punct de vedere moral nu e frumos, dar daca legea insista sa imi dea acesti bani, cum sa-i refuz? Doar mi-i vireaza pe card, automat, eu n-am semnat nici o hartie, nici o declaratie, nici o cerere, pur si simplu banii astia imi pica din cer. Nu ma sacrific destul ca stau departe de familia mea de 3 ani si mai bine?
Acesti oameni sunt victimele poporului roman. Se sacrifica. Accepta banii mei si-ai tai pentru ca le sunt oferiti. Pur si simplu.
Am inteles aseara ca nu toti parlamentarii beneficiaza de aceasta suma. Imi cer scuze fata de cei carora vorbele mele nu li se potrivesc. As vrea insa sa le multumesc celor pe care i-am citat mai sus. Datorita lor am sa merg la referendum. Am sa votez pentru votul uninominal. Am sa fiu foarte atenta pe cine votez la urmatoarele alegeri. Acela va fi reprezentantul meu si al familiei mele in Parlament si il anunt de pe acum ca va fi dator sa imi dea socoteala. Am sa-mi fac timp sa-l intreb periodic ce a facut pentru mine si familia mea. N-am sa mai sanctionez lipsa de optiune prin absenta de la vot ci va trebui sa-mi fac timp si pentru aceasta chestiune la fel de importanta ca medicul de familie, pediatrul, dentistul si alti oameni de care viata mea depinde.
As vrea sa inteleaga domnii din parlament ca daca au ajuns acolo, au ajuns cu o treaba si ca sunt datori sa dea socoteala. Parlamentul nu este un SPA Center in care noi poporul, le oferim un tratament de lux gratuit.
Va multumesc domnule Moraru, ca mi-ati deschis ochii.

Teambuilding pe 16 mm

O agenţie de publicitate care face promovarea unui rachiu made in ţara lui Highlander organizează, de anul trecut, un festival de film de scurt metraj pentru amatori. Aseara au fost proiectate primele 12 din totalul de 24 de filme produse, pentru cea de-a doua ediţie, de câteva firme şi asociaţii. Unele mai reuşite, altele (cu tot acceptul dat ideii că vorbim despre contabile sau administratori de reţele intrate/intraţi în piei de scenarişti-regizori-actori) bătând dinăuntru la porţile penibilului. Printre aceştia din urmă, un celebru mic Che Guevara dâmboviţean cu ifose (mă rog, şi cu discurs) de revoluţie perpetua pe care le propagă de la o anvergura contabilă deloc marxistă. Alte poveşti, nu contează...
Conceptul lui (na, că-i dau numele) Teacher's Film Festival: un catalog de filme celebre din care fiecare participant îşi alege un titlu şi face din el ce doreşte - îl parodiază, îl parafrazează, îl reproduce, îl... mă rog, după gust, înţelepciune şi alte criterii de ei ştiute. Subiectiv, vorbind: Dacia (cu o parodie după Sex and the City) şi Metropotam (You got mail) kick asses, alte câteva au dat dovada de ingeniozitate şi bune intenţii (BRD, spre o pildă, musteşte de ironie, - chiar şi auto~, pe alocuri - dar şi de atacuri, nu foarte violente, e drept, la concurenţă); la celălalt capăt, Pepsi (oricât de dragi îmi sunt Asterix & Obelix) almost sucks. Cât despre Star Wars-ul celor de la Erudio Alumni - e demn de oboseala creativilor din agenţiile româneşti de publicitate (iar aceştia din urmă parcă, uneori, chiar mai dau dovadă, pe ici, pe colo, de simţ al măsurii).
Diseară, la sala Auditorium a MNAR, partea a 2-a, cu ultimele 12 proiecţii. Câştigătorii vor fi aflaţi pe 26 noiembrie, într-o gală organizată la Opera din Bucureşti. De mâine, au promis cei de la agenţie, filmuleţele pot fi văzute şi pe site-ul festivalului.