Azi, lupa pe "Ferentari neighbourhood", "located in the South-South-West of Bucharest at a distance of 2.5 up to 5 km from the city center". Articol documentat solid, cu referinţe, fotografii, chiar şi cu o hartă. Ciudat la cartierul ăsta sunt vecinătăţile. Ia fiţi atenţi: "...the main boundaries are: Şoseaua Sălaj and sometimes Calea Rahovei to the North West, the industrial area...". Cum adică "sometimes"? Cam alonecoasă zona. Dar explicaţia e mai jos: "These boundaries, being totally unofficial, are subject to individual interpretation". Înţeleg şopârla cu "totally unofficial" care dă impresia de no man's land, dar asta cu "individual interpretation" e genială. Nu poţi decât să-ţi închipui că fiecare locuitor din Ferentari are o părere proprie (şi complet diferită de ale celorlalţi) despre graniţele cartierului. Ceea ce, dacă pot să am şi eu o "individual interpretation", nu-i departe de adevăr, căci unii de pe acolo şi-au întins "boundary"-urile până pe la suburbiile Romei.
Pe urmă vine partea interesantă: capitolul "Crime". Aşadar, Ferentari "is the center of drug dealing in Bucharest... Areas such as Vadul Nou, Zăbrăuţi, Prelungirea Ferentari, La Maici are notorious for squatting, and resorting to violence when they are served with eviction notices".
Nu-i fascinantă engleza asta? Citeşti chestiile astea (crime, drug dealling, squatting, eviction notices) şi-ţi imaginezi cine ştie ce Bronx.
Continuăm cu "Pantelimon district" şi el cu "bad reputation". I-auzi: "Most of peoples thinks that this reputaion is based on "gipsys" acts... and thats true". După dialectul englezoid în care şi-a înşirat cugetarea, cred că autorul e unul dintre băieţii invidioşi din Vadul Nou (New Watercrossing – n.m.), care a luat bătaie în "one of the famous areas for crime and prostitution" – Capătu' lui 14, pe lângă care au copilărit membrii trupei B.U.G. Mafia.
