De regulă-s zgârcit şi vin cu gustărica la pachet de acasă. Rareori ajung să mănânc în oraş. Alţii o fac, din când în când sau mai des. Cristi Roman a făcut-o deunăzi, într-o locantă bucureşteană, colţ cu Grădina Icoanei, în care am băut frumos de câteva ori. Aşadar, mâncaţi pe riscul dumneavoastră, cu băutul nu ştiu ce să mai zic dar deschideţi de două ori ochii înainte de a deschide o dată gura.
Ceea ce a păţit bucătarul de serviciu al blogosferei ni s-a întâmplat de mai multe ori: la Lacu Sărat, Sprâncenatului pe Clisura Dunării, Ilincăi la Felix, parcă (la Felix era, Ilinca?). De fiecare dată mortu' a fost de vină. Şi d-aia se duce văru' Costică an de an la Nessebar!
Ceea ce a păţit bucătarul de serviciu al blogosferei ni s-a întâmplat de mai multe ori: la Lacu Sărat, Sprâncenatului pe Clisura Dunării, Ilincăi la Felix, parcă (la Felix era, Ilinca?). De fiecare dată mortu' a fost de vină. Şi d-aia se duce văru' Costică an de an la Nessebar!
