7.7.08

Here I go again

Nu i'am aşteptat 21 de ani. Sincer să fiu, nici nu m'am gândit vreodată că ar urma să vină şi ziua în care am să'i văd live. Dar anii au trecut de atunci iar mâine... Ei, bine, da, mâine - care e aproape azi - vin la Bucureşti! Şi nici măcar singuri!



Onţane, am scăpat de o grijă, tată!

Nici nu se adunară suficiente accesări (asta fiind varianta 2.0 de la "nici nu s'a uscat bine cerneala...") pe postarea lui Popej că uite ce le trece unora prin minte:




Bun, nu cred că are cum să ne intereseze regulamentul de participare, decât în măsura în care vrem să aflăm why not! Doctore, şezi liniştit, să nu'ţi vie vreo idee, că ne facem de râs!

Şi tot despre ştirile de luni

Am dat drumul la teveu pe la două, azi noapte, pe muţeşte, şi vedeam, pe scroll, ceva despre demiteri în PSD. Parcă... Ceva Geoană, Dâncu, Rus, nume de care am mai auzit, parcă, lşa viaţa mea. Parcă...
Azi dimineaţă vorbea Boc. Nu'mi venea să cred că aceşti indivizi mai există cu adevărat. Îi asimilam unui folclor, îi asemănam lui Manea, slutu' şi urâtu', lui Manea, grosu' şi'arţăgosu', mă rog, erau ca personajele din legende şi balade. Nimeni, în mine, nu ştia dacă au existat cu adevărat sau sunt născociri populare...

Primul mail pe care l'am citit, azi, mă anunţa că am să aflu ştirea secolului. Curios, am dat să văd ce se întâmplă. Asta se întâmplase:


O fi voodoo?
Or fi semne de epidemie?
Or fi mesaje transmise între clanuri rivale?
O fi ştire?
Aştept un live despre porumbelul care nu s'a căcat pe capul lui poetului.

Grupul pentru Bălăceală Socială

N'am văzut ştirea dar din surse sigure am aflat că Grupul pentru Dialog Social a decis , în sfârşit, să coboare furcile şi topoarele spre binele societăţii care le'a dat, până acum, priviri pline de admiraţie, sedii de ONG, edituri, maşini şi câte şi mai câte.

Am aflat de la cineva care s'a uitat aseară pe Antena 3 că GDS nici mai mult nici mai puţin decât (se) luptă - şi bine face, dincolo de orice hilar al situaţiei - pentru ştrandurile din Bucureşti. Cum - am spus'o deja - n'am văzut ştirea, nu pot decât să îmi imaginez un Liiceanu adresându'se, în slip, lichelelor care vor să ridice un bloc pe locul actualului ştrand al Tineretului sau pe Pleşu legându'se cu lanţuri de trambulina mare de la Crângaşi. Pe TRU, prieten de nădejde al GDS, nu pot să'l pierd din cadru şi îl în boxeri, de o miuţă pe faleza de la Tei-Toboc. În fine, imaginea care mi'a dat cu adevărat furori este cea a Anei Blandiana, în costum de baie: din dosul slipului ies timid urechiuşele - tatuaj, desigur - lui Arpagic în timp ce două fire de mustaţă felină se îndreaptă senzual către cele două gropiţe din zona lombară.

Acuma, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva, sătul de eşecurile lui Blaga and co, scârbit de papagalul de Boc şi obosit de vivacitatea Elenelor, domnul preşedinte s'a gândit să schimbe macazul . Că parcă mult prea brusc au căzut metafizicii noştri în cele lumeşti. Părerea mea, nefundamentată!