13.4.07

Mizerii (2)


Pentru bunicii mei (fie-le ţărâna uşoară!), orăşean era omul căruia-i locuiau vecinii deasupra capului, care-şi cumpăra legumele din piaţă şi care lucra într-o încăpere curată, frunzărind toată ziua hârtii şi ţăcănind la maşina de scris cu degetele mânjite de indigo. Pentru socrii mei (navetişti o viaţă prin uzinele şi rafinăriile patriei), orăşean este uneori omul care, deşi-i curge apa caldă pe ţeavă şi face caca în casă (!!!), vine nespălat şi nepieptănat la serviciu (de-a lungul vieţii, întâlnirea cu astfel de caractere le-a zdruncinat serios încrederea în viaţa de la oraş).

Se ştie că, potrivit anticelor stereotipuri, orăşeanul, spre deosebire de ţăran, e „împuţit”. Bucureşteanul, fiind cel mai orăşean dintre toţi, e cel mai împuţit. Ca exemplu, să ne amintim o scenă din „E pericoloso sporgersi”, în care, la sfârşitul unei confruntări dintr-un tren personal între un provincial şi un bucureştean militar în termen, primul, cu ochii în lacrimi, îi strigă celui de-al doilea, cu mare obidă, suprema jignire: „Bucureştean împuţit!”.

E doar o expresie. Adevărul e că România rurală pute mai al dracului ca România urbană. Asta nu înseamnă că Bucureştiul miroase tot a parfum aplicat după săpun. Neaaaa!!! Duhneşte, dom’le! Trăzneşte, tată! Şi nu mă simt mai fericit când ştiu că io (de trei luni nu-mi curge apă caldă prin conductă şi mă închin zilnic la lighean), miros mai frumos decât idiotul care-mi înfige cotul în rinichi (în ambii) prin tramvaiul 41. Nu pricep: de unde dracu’ avem atâţia ţărani, atâţia nespălaţi, atâţia ştirbi, atâţia analfabeţi, atâţia impostori, atâţia zevzeci, atâtea puştoaice cu băşini în cap, atâţia slinoşi, atâţia măgari?! Cum pana mea de se întâmplă chestiile astea? Sunt prea mulţi jegoşi, bolnavi mintali, retardaţi cu drept de vot, babe cu broboade slinoase, boşorogi cu prostata mai mare decât creierul, puştani nespălaţi, agramaţi, manelişti cu clei în ureche, butonându-şi telefoanele mobile cu convingerea că ăsta e destinul omenirii. Am trăit mereu cu naivitatea că orăşeanul adevărat e omul care nu aruncă tone de gunoaie chiar în faţa uşii sale. Nu, dom’le, orăşeanul nu-şi taie copacul din faţa ferestrei pentru a-şi parca maşina. Orăşeanul adevărat nu-şi terorizează vecinul cu flexul sau cu bormaşina. Orăşeanul nu scuipă flegma cu muci pe scara blocului în care locuieşte, orăşeanul se îmbată dracului în casă (sau în localurile special amenajate pentru astfel de activităţi :D), nu în faţa blocului, orăşeanul nu lasă trei kile de coji de seminţe zilnic chiar pe aleea din faţa casei. Da’ de unde sunt atâţia tâmpiţi nespălaţi?

Până luni, când vine continuarea, o să încerc să aflu.

Die another life!


N-am murit cand am primit acest mail:

Ne pare rau ca momentan nu va putem oferi un post corespunzator aptitudinilor si abilitatilor pe care le-ati demonstrat in cadrul intalnirii noastre.
Cu siguranta, in alte companii exista criterii diferite de apreciere, chiar si pentru posturi cu responsabilitati similare cu cele ale postului nostru.

De fapt, atunci am inceput sa mor, fara sa imi dau seama. Nu auzeam ticaitul declansatorului atasat dispozitivului de murit mai tarziu. Care a asteptat pana cand am citit recentul post al Ilincai. Am si eu o colectie de fire de par smulse din acelasi motiv, Primisem si eu doza mea de otrava de-a lungul vremii insa, pe atunci, simptomele erau mustaceala, ironie, injuraturi.

Intre timp a inceput sa-mi scrie si Liviu Dumitrascu, colectionarul de cv-uri, sa ma invete diverse chestii despre cum pot sa ajung ce n-am visat vreodata sa fiu. Si intre altele mi-a dat de veste cum, anume, trebuie formulat un comunicat de presa pentru a fi convingator. Pe mine m-au apucat dracii dar, probabil, Sabina din povestea Ilincai despre PRucidere tocmai l-o fi luat de bune!

Sprancenatu' imi aratase ieri un link la acel site; prins cu doua-trei chestii simultan si stiindu-ma imprastiat si uituc, m-am concetrat la ale mele, am mizat pe trimiterile tintite pe care mi le va face Sprancenatu'. Ceea ce se dovedi corect. Si mi-a aratat ca site-ul de toaleta mortuara & stuff are parteneri online:

- FloriPentruEa.ro - oare ea ce va spune cand va primi florile?

- FloriPentruTine.ro - florile trec, viata asisderea si, odata cu ea, si bucuria de a primi flori, nedumerirea ramane.

- MonitorizareaPresei.ro - sa zicem ca vrei sa afli cine si unde a mai publicat ferpare si necroloage cu stravechea promisiune "nu te vom uita niciodata"; si:

- eConcedii.ro - unde lista de comentarii posibile / rautaturi, daca vreti / e lunga.

Cum lucreaza o parte din industria asta am aflat cand am facut un popas la o dugheana pentru o comanda pe care s-au angajat sa mi-o onoreze in cateva zile si pe care nu o rezolvasera pana la (cum spune anglofonul) linia mortii. Drept e ca au savarsit-o (pe comanda) pe loc. Bine ca nu aveam nevoie de o imbalsamare, ceva, ci doar de un 20x35 cmp de marmura (ca mi-era mai usor sa intru in audienta la videanul de la Primarie).

Nu spun ca-s toti asa. Dar daca mai punem la socoteala si "o anumita parte a BOR", anume padurea de preoti, destul de plina de uscaturi (cum a simtit Adina C recent), avem sansa sa ne rugam sa nu cumva sa ajungem sa incapem pe mana celor care au facut un bussines profitabil din ce ne asteapta dupa coltul vietii!

De 3 x mai repede!


Marinari neinfricati au debarcat pe tarmul unei insule. Femei si barbati apartinand unor popoare diferite intemeiaza primele asezari. Sunt descoperite resurse, se construiesc drumuri, iar asezarile se dezvolta devenind orase.

Pana aici am citat dintr-un comunicat de presa. Sa continuam povestea, falsificand putin istoria dar ramanand in tonul aceluiasi comunicat.

Intr-o buna zi, unul dintre ei da foc unor ierburi si, fratele meu alb caucazian, ce s-o mai lungim, apare iarba dracului, apare tutunul. De aici pana la tigarea pe care o cunoastem cu totii, pasul nici macar nu mai e atat de mare.
Si vine mileniul III dupa Christos si toata gama de oportunisti si profitori si hoti si lingai si pupincuristi si meschini si, pe langa ei, aciuita guraliv, lumea nefumatorilor care nu numai ca - bravo lor! - au reusit sa ne impuna sa nu ii mai poluam si dar nu se vor lasa pana nu vom simti discriminarea pe pielea noastra.

Si producatorii de tigari, ma tem, tot nefumatori sunt.
Am cumparat noul Liggett & Myers. L&M. LM.

Design mai vioi, de ce sa mint? Inlauntrul pachetului, un cartonas cu o diva compusa dintr-un amestec de Courtney Cox si Nelly Furtado (poate microfonul care trimite cu gandul la muzica sa fie de vina, desi acel microfon si atitudinea tipei imi inspira mai degraba un slow cantat intr-o taverna din apropierea unei baze militare americane a anilor 40 - fum, scotch on the rocks, soda, tigari lungi si buze tuguiate, ma rog, tot arsenalul serilor celebrilor marines).

Ce este nou? Totul!, ma asigura cartonasul promotional care, pe onoarea mea, miroase superb, cam cum miroseau acele halde de tutun lasat la "maturizat" in depozitele din Trier ale unui alt mare producator de tigari de la care am plecat cu niste mostre si o camiluta jucarie. Probabil ca l-au parfumat cu parfum de tutun inainte de a-l ambala.

Tutunul dauneaza grav sanatatii (directiva aia), un numar de telefon pentru mai multe informatii, Noua armonie a gustului, ma rog, tot ce e scris in fraze scurte, izolat plasate, usor de citit la prima vista pe o reclama. Detalii suplimentare, pentru cei ce aprofundeaza mesajele promoitionale (cum ar fi identificarea eforturilor disperate pentru a scrie pe ambalajele de detergenti acelasi lucru in sarba, croata si bosniaca fara sa folosesti aceleasi cuvinte - o ocupatie interesanta cand te apuca treaba mare in toaleta altora): Am creat pentru tine echilibrul perfect intre triplul filtru si triplul mix de tutun. Nu te astepta insa la ceva obisnuit ci mai degraba la senzatii complet noi.

Senzatii noi? Da, am senzatia ca Sprancenatu' are dreptate: au scurtat, practic, tigarea propriu zisa, pentru a nu umbla la pret! La fel cum in Germania au lasat pretul neatins dar au redus continutul pachetelor - de la 20 de tigari la 19, apoi la 17 si cine stie unde vor mai ajunge! Si, desigur, intr-un tarziu au si scumpit pachetul subtiat!

I supose you understand: this means WAR! Suntem in stare de asediu. Suntem incoltiti, cam ca moldovenii lui Negruzzi de lesii lui Sobieski!

Fac upload pozei, dau titlu, click pe publish dupa care ies pe balcon sa fumez de trei ori mai multe senzatii complet noi! De trei ori mai repede!

Shut down!


Pana vin noile mizerii ale Sprancenatului, Mihai Morar propune o lista de (cinci, de la el, sa traiasca, nu s'a laudat, bine s'a purtat) locuri din Bucuresti care merita inchise!

PS: Ia sa vedem, stiti ce e in imagine? Nu are voie sa raspunda Sparancenatu' si familiile angajatilor lui!