Un motan care votează un pisoi

Dragii mei,

N-am mai scris de mult, căci în aceste săptămâni decisive pentru țară m-am implicat până la nebunie în campania electorală. Am postat sub zeci de identități pe site-uri și rețele sociale, am făcut sigle, am alergat, am urlat, am combătut, m-am certat chiar și cu viitorul socru. Dar orice sacrificiu merită pentru a păstra drumul țării către capitalismul adevărat și liberalismul autentic.

Spre dimineață, când nu mai aveam preopinenți online, încercam să mă relaxez cu singura muzica care m-a emoționat întotdeauna până la lacrimi: muzica pentru copii. Așa am descoperit o melodie care, pe lângă factorul intrinsec deconectant, conține și excelente calități tip docere, asta pe lângă superbele paralele cu actorii politici pe care le voi face un pic mai jos.

Asta-i melodia.

Despre ce e vorba? Un motan subdezvoltat („cât un pisoi”), care-și petrece timpul nevalorificându-l într-o activitate legală (caută în gunoi, trăind din parazitism). Evident, atitudinea povestitorului nu poate fi decât una sănătoasă, individualistă și neoliberală („ce sunt eu de vină de-l calcă o mașină”). Bineînțeles că da, bunăstarea personală este responsabilitatea fiecăruia. E treaba motanului să-și poarte de grijă, nu să-și lase siguranța în mâinile altora.

Povestea continuă cu iresponsabilul de motan care se însoară și face o târlă de pisoi, anume opt la număr. Bineînțeles, nu are posibilitatea materială de a-i întreține și aceștia sunt crescuți tot din gunoiul altora și, probabil, din alocațiile strânse din impozitele de care suntem mulși noi, oamenii cu inițiativă.

Iată, dragii mei, câteva paralele cu viața politică de azi. Motanul respectiv este votantul PSD, inferior intelectual și leneș, așteptând întotdeauna mila statului, făcând copii pe bandă rulantă pentru alocația pe care o cheltuiește pe băutură. Probabil că este un motan vasluian. Dar încă un cuvânt mai trebuie să ne atragă atenția, într-un nou plan ideatic. Este vorba de „pisoi”, porecla dată de domnul președinte încă în funcție știți dvs cărui candidat. Așadar motanul parazit alege un președinte care-i seamănă întru totul. În plus, în clip, motanul vânează un șoricel. Știm bine cui i se spune Micky Mouse zilele astea. Asta înseamnă că viitorul președinte este atât călău, cât și victimă, într-un proces de-o anormalitate pe care nici Jung închis zece ani în beci cu Freud n-ar putea-o explica.

Dacă cei mici ar asculta această melodie și li s-ar explica bine toate sensurile, când ar ajunge la vârsta majoratului știm bine că ar vota cu toții un președinte cum ni-l dorim de 25 de ani: integru, incoruptibil și care să desființeze mizeria de stat comunist și clientelar.

Iată de ce le-am scris celor de la Youtube cu rugămintea de a schimba titlul în „Un motan care votează un pisoi”.

Și nu uitați, duminică ieșiți la vot.

Doamne-ajută!

Cecil Daniel Cositoreanu

CEO, CFO & COO