Sigur că'mi pasă ce se întâmplă diseară, sigur că mi'e frică de ruşine şi/sau dezamăgire, sigur c'aş vrea să câştige ăia'n galben, diseară... Sigur că nu doar asta e ci m'aş chiar bucura (more or less fotbalistic) să le'o şi tragă franţujilor puţin - nu mult, cât de un gol avans pentru ai noştri.
Dar în vremea asta, meciul se dă cam aşa: pe de o parte avem miliarde (în euro), din care picură şi peste ăştia de vreau eu să câştige diseară - iar de cealaltă parte, câteva naţiuni invocă pe Allah şi Dumnezeu şi Yahve şi cum i'or mai zice şi îl scot la înaintare când, de fapt, miza sunt sursele de apă. Şi, atunci, în vreme ce Allianz Arena sau Auf Schalke arată ca un OZN care loveşte, frate, MiGurile româneşti sau pagina de web a Gardianului, puştanii din Siria (Şi, probabil, prin Negevul Israelului e la fel) au fix ce se vede în fotografia de mai sus.
Nu vă pasă, nu?
Las' c'a ieşit iar Onţanu.
Aţi observat diferenţele de temperatura dintre zile şi nopţi, anul acesta? Se cheamă (chiar dacă nimeni nu'i spune încă pe nume) semne de deşertificare!
Hai, România!
Nu vă pasă, nu?
Las' c'a ieşit iar Onţanu.
Aţi observat diferenţele de temperatura dintre zile şi nopţi, anul acesta? Se cheamă (chiar dacă nimeni nu'i spune încă pe nume) semne de deşertificare!
Hai, România!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu