Aflu din inepuizabila Wikipedie că am trăit într-una dintre cele mai prospere regiuni din Bucureşti, şi anume "districtul Militari". Foarte tare, îmi zic, ce bou am fost că m-am cărat de acolo. Mi s-o fi urât de trăit bine sau ce?! Avem de toate, domnule: "Metro system", "buses" şi "high-speed tramways", care mă legau de centrul oraşului şi de principala staţie feroviară. Şi cu şopingu' stăteam mişto, că eram strâns între Cora şi Carrefour, plus câteva Mega Image-uri presărate pe parcurs. Plus alimentara unde primeam, seară de seară, restul în bomboane şi pastile de ciungă, plus babetele care vindeau laptele în bidon, pe trotuar, chiar în faţa Reiffeissen, plus ăla cu piuliţe, plus ălălalt cu RCA-uri la Piaţa Gorjului. "Shopping is easy since" poţi cumpăra leucoplast cu rivanol chiar din tramvaiul de high-speed 41, la pachet cu şurubelniţe şi Libertatea.
Şi după ce m-am relaxat citind năzdrăvăniile astea, m-a luat pohta să văd şi ce se mai povesteşte despre alte cartiere bucureştene dragi mie. La Berceni se spune doar că e un cartier al Bucureştiului, ceea ce e, totuşi, discutabil, pentru că nimeni n-a reuşit să demonstreze asta. La Colentina, se bate câmpii cu o legendă referitoare la originea numelui, dar se mai aminteşte că "one of the most famous hip-hop bands in Romania, Paraziţii, comes from Colentina".
Bomboana a fost alta. M-am tăvălit pe jos de râs când am citit că, din 1950, Rahova a intrat într-o perioadă de "declin urban". Din 1950? "Declin"? Şi mai ales "urban"? LOOOL!
Continuăm mâine.
Savuros...
RăspundețiȘtergere