The Killers au confirmat: vin la B'estival. Mai sunt, pe listă, nişte babalâci categoria my size: Motorhead şi Manowar dar, mai ales, domnul din figura alăturată (să fie primit!):
22.1.09
21.1.09
Jocuri şi concursuri. Găsiţi zece diferenţe.
According to BBC,
"The country is still considered a fragile state and faces the challenges of poverty, corruption and economic mismanagement."
Deşi preşedintele
"promised zero tolerance on corruption in his inaugural speech (...) high-level corruption is a taboo topic, with officials using libel laws to target errant journalists. He also said he'd fight against the mismanagement of state resources."
Deşi moneda naţională a acestei ţări este leul, ţara din povestea BBC nu este România ci Sierra Leone. Sau nu...
20.1.09
Dan Grigore, Mihai Eminescu, Radio Zu şi fluierul sergentului
Avertisment.
Nu mai ascult de mult cuplul Morar&Buzdugan. Nu ştiu dacă e vina mea, dacă nu mai am puterea să gust umorul acela cu succes la adolescenţi mai fragezi sau mai în vârstă. Sau, poate, implicitul din bancurile tinereţii mele m'a modelat într'un anume sens.
Faptele.
Dan Grigore s'a revoltat pe o parodie după Mihai Eminescu, recitată pe post de Buzdugan.
"E o blasfemie de ziua naţională. E vorba de un patrimoniu naţional, care este sfânt pentru naţia română"
Aşa grăit'a pianistul cu morgă sumbră despre care, acum mai mult decât oricând, am convingerea că va sfârşi singur şi trist.
Kaiser Chiefs are o piesă în care, la refren, backing vocals strigă "Hey! Hey!" după fiecare vers. Aseară, piesa asta se derula pe City FM când coborâsemsă deschid poarta, pentru a băga maşina în curte. Well, la fiecare "Hey! Hey!", javrele proprietate personală, strânse buluc în poartă, răspundeau cu un cor de lătrături.
Corul de handicapaţi din instituţia care, zice'se, reglementează audio-vizualul românesc, a lătrat, răspunzând ("Da! Da! Refern!") cu o sancţiune oarecare pe motiv că astfel de acte radiofonice "pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor".
Dar să revenim la Dan Grigore cel Trist:
"Eu aş face întrerupere de emisiune pentru aşa ceva, un atentat de prost gust, de mizerabilitate, de josnicie, la poezia lui Mihai Eminescu. Eu aş întrerupe 3 ore emisia, dacă legea mi-ar permite".
Slavă Domnului, legea nu îi permite.
Acuma, printre multe alte alea care'mi vin la gură, aş vrea să ştiu dacă naţiunea română mai crede în Dumnezeul ăla pe care i l'a adus apostolul Andrei sau a trecut la o formă oarecum mixtă, combinată cu animism, cultul morţilor şi alte d'astea de pe urma cărora s'au născut toate ritualurile acelea post-mormântare cu beţii şi bancuri deochiate despre văduva mortului, cu găleţi de apă cărate prin sat, cu ţoale de dat pomană şi farfurii sparte...
Comentariu literar.
Mihai Eminescu este un poet. "Naţional" a fost proclamat de unii. Bine că nu l'au inclus ("unitar şi indivizibil") şi în Constituţie.
Alţii nu simt nimic la lectura poeziilor sale. Nu pot fi condamnaţi.
Publicistica lui Eminescu este străină unei mari părţi a celor care au învăţat, mecanic, despre poet că este "naţional", "cel mai mare" şcl. Şi care au dat teză după un comentariu literar dictat la meditaţii de o profă de literatură.
Deznodământ.
Dacă dai căutare pe Google, versurile următoare nu apar decât în şase rezultate (probabil şapte, cu acesta, from now on):
Iar tu, sergent de stradă
Cu fluierul la gât
Mai suflă'n pizda mă'tii,
Să'ţi ţie de urât.
Îmi cer scuze mamei pentru limbajul licenţios folosit - dar nu am făcut decât să citez din marea victimă a celor de la Radio Zu: Mihai Eminescu. Acum, aici, cu adevărat naţional!
Later edit: de fapt, ce înseamnă acest "naţional" în contextul dat?
Nu mai ascult de mult cuplul Morar&Buzdugan. Nu ştiu dacă e vina mea, dacă nu mai am puterea să gust umorul acela cu succes la adolescenţi mai fragezi sau mai în vârstă. Sau, poate, implicitul din bancurile tinereţii mele m'a modelat într'un anume sens.
Faptele.
Dan Grigore s'a revoltat pe o parodie după Mihai Eminescu, recitată pe post de Buzdugan.
"E o blasfemie de ziua naţională. E vorba de un patrimoniu naţional, care este sfânt pentru naţia română"
Aşa grăit'a pianistul cu morgă sumbră despre care, acum mai mult decât oricând, am convingerea că va sfârşi singur şi trist.
Kaiser Chiefs are o piesă în care, la refren, backing vocals strigă "Hey! Hey!" după fiecare vers. Aseară, piesa asta se derula pe City FM când coborâsemsă deschid poarta, pentru a băga maşina în curte. Well, la fiecare "Hey! Hey!", javrele proprietate personală, strânse buluc în poartă, răspundeau cu un cor de lătrături.
Corul de handicapaţi din instituţia care, zice'se, reglementează audio-vizualul românesc, a lătrat, răspunzând ("Da! Da! Refern!") cu o sancţiune oarecare pe motiv că astfel de acte radiofonice "pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor".
Dar să revenim la Dan Grigore cel Trist:
"Eu aş face întrerupere de emisiune pentru aşa ceva, un atentat de prost gust, de mizerabilitate, de josnicie, la poezia lui Mihai Eminescu. Eu aş întrerupe 3 ore emisia, dacă legea mi-ar permite".
Slavă Domnului, legea nu îi permite.
Acuma, printre multe alte alea care'mi vin la gură, aş vrea să ştiu dacă naţiunea română mai crede în Dumnezeul ăla pe care i l'a adus apostolul Andrei sau a trecut la o formă oarecum mixtă, combinată cu animism, cultul morţilor şi alte d'astea de pe urma cărora s'au născut toate ritualurile acelea post-mormântare cu beţii şi bancuri deochiate despre văduva mortului, cu găleţi de apă cărate prin sat, cu ţoale de dat pomană şi farfurii sparte...
Comentariu literar.
Mihai Eminescu este un poet. "Naţional" a fost proclamat de unii. Bine că nu l'au inclus ("unitar şi indivizibil") şi în Constituţie.
Alţii nu simt nimic la lectura poeziilor sale. Nu pot fi condamnaţi.
Publicistica lui Eminescu este străină unei mari părţi a celor care au învăţat, mecanic, despre poet că este "naţional", "cel mai mare" şcl. Şi care au dat teză după un comentariu literar dictat la meditaţii de o profă de literatură.
Deznodământ.
Dacă dai căutare pe Google, versurile următoare nu apar decât în şase rezultate (probabil şapte, cu acesta, from now on):
Iar tu, sergent de stradă
Cu fluierul la gât
Mai suflă'n pizda mă'tii,
Să'ţi ţie de urât.
Îmi cer scuze mamei pentru limbajul licenţios folosit - dar nu am făcut decât să citez din marea victimă a celor de la Radio Zu: Mihai Eminescu. Acum, aici, cu adevărat naţional!
Later edit: de fapt, ce înseamnă acest "naţional" în contextul dat?
19.1.09
Securitatea îşi intră în lege
Doar un scurt reminder, în cazul în care v'aţi luat cu treburile şi aţi uitat.
Începând de mâine se aplică legea 298/2008, cea prin care operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze vreme de şase luni o listă lungă de detalii despre viaţa noastră privată:
- de unde vorbim;
- cu cine vorbim;
- poziţionarea celui pe care îl sunăm;
- momentul convorbirii şi durata ei;
- când şi cui trimitem SMS.
Probabil că şi ce vorbim.
Ulterior, pe 15 martie, lista se va completa cu acelaşi tratament aplicat vieţii noastre online.
Ştiu că avem de a face, aici, cu legi privind siguranţa naţională, ştiu, de asemenea, că nu suntem singurii din Europa care au astfel de reglementări dar mai ştiu şi că, săre deosebire de România, respectivele ţări au o tradiţie în ce priveşte controlul democratic al serviciilor secrete.
Şi mai ştiu că legea asta nu face decât să legalizeze practici deja existente. Pentru că:
Începând de mâine se aplică legea 298/2008, cea prin care operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze vreme de şase luni o listă lungă de detalii despre viaţa noastră privată:
- de unde vorbim;
- cu cine vorbim;
- poziţionarea celui pe care îl sunăm;
- momentul convorbirii şi durata ei;
- când şi cui trimitem SMS.
Probabil că şi ce vorbim.
Ulterior, pe 15 martie, lista se va completa cu acelaşi tratament aplicat vieţii noastre online.
Ştiu că avem de a face, aici, cu legi privind siguranţa naţională, ştiu, de asemenea, că nu suntem singurii din Europa care au astfel de reglementări dar mai ştiu şi că, săre deosebire de România, respectivele ţări au o tradiţie în ce priveşte controlul democratic al serviciilor secrete.
Şi mai ştiu că legea asta nu face decât să legalizeze practici deja existente. Pentru că:
Bancpost. Am zîs!
V'aţi frecat fericiţi palmele? Aţi crezut că în vreme de criză se va trezi porfesionismul în bănci? Că domnul şi stăpânul lor clientul va fi altfel tratat?Le'aţi plâns de milă angajaţilor bancari, sclavi pe tarlaua marilor finanţe?
Well, mai trageţi un loz. Cine ştie...
Dacă e o chestie de mentenanţă, de ce nu a fost anunţată din vreme?
Iar dacă e o problemă tehnică, de ce nu şi'o asumă cu eleganţă?
OTOH: înţeleg şi eu diferenţe de fus orar, înţeleg şi rezistenţa unora în faţa reformei sistemului calendaristic; înţeleg - la o adică - şi faptul că cifrele zero şi nouă sunt atât de vecine în tastatură încât la un deget mai butucănos, 19 poate deveni 10. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, suntem urmaşii unui cuplu gay în care unul dintre parteneri era născut în Iberia, în Hispania Baetica, provincie romană care vorba limba latină. În latina asta despre care vorbeam, A.M. provine de la antimeridian, adică dimineaţă. Iar PM, deşi ar putea să surprindă pe unii, nu e abrevierea lui poimarţi. Bine că nu e PV. Oricum, deşteptarea Bancpost se anunţă pentru ora 22, la P(beep)Vară.
15.1.09
14.1.09
Newsflash
I just love the newsmakers.
În dimineaţa zilei de 12 ianuarie, unul din newsletterurile la care sunt abonat mă anunţa că "războiul gazelor s'a încheiat" (9AM). Dintr'un alt newsletter aflam, însă, că, de fapt, "criza gazului reizbucneşte" (EurActiv).
Azi dimineaţă, rolurile s'au inversat. EurActiv îmi dă asigurări că Ucraina a confirmat reluarea livrărilor de gaze. În mailul imediat următor, însă, venit de la 9AM, "războiul gazelor continuă" pentru că "Ucraina blochează livrările de gaz către Europa".
*
Doamna Iulia, femeia de serviciu, ne face revista presei, secvenţa TV: la Mădălin Ionescu au adus'o la emisiune - şi au şi arătat'o - "pe una care stă în sectorul patru sau în sectorul cinci, pe care o ştie tot cartierul că a avut sute sau mii sau sute de mii de bărbaţi, poate cu sute de mii am exagerat, a zis ăia care a telefonat la emisiune"; well, aia adusă la emisiune lucrează la "un centru de copii d'ăştia, cum se spune, care nu poate să vorbească şi au filmat'o cum făcea sex oral şi de toate felurile cu copiii ăia". Au dat'o pe post, au dat şi imagini, "poate au exagerat şi ăia de la emisiunea lui Mădălin Ionescu" dar a văzut doamna Iulia la televizor, la Mădălin Ionescu, ieri după amiază.
În dimineaţa zilei de 12 ianuarie, unul din newsletterurile la care sunt abonat mă anunţa că "războiul gazelor s'a încheiat" (9AM). Dintr'un alt newsletter aflam, însă, că, de fapt, "criza gazului reizbucneşte" (EurActiv).
Azi dimineaţă, rolurile s'au inversat. EurActiv îmi dă asigurări că Ucraina a confirmat reluarea livrărilor de gaze. În mailul imediat următor, însă, venit de la 9AM, "războiul gazelor continuă" pentru că "Ucraina blochează livrările de gaz către Europa".
*
Doamna Iulia, femeia de serviciu, ne face revista presei, secvenţa TV: la Mădălin Ionescu au adus'o la emisiune - şi au şi arătat'o - "pe una care stă în sectorul patru sau în sectorul cinci, pe care o ştie tot cartierul că a avut sute sau mii sau sute de mii de bărbaţi, poate cu sute de mii am exagerat, a zis ăia care a telefonat la emisiune"; well, aia adusă la emisiune lucrează la "un centru de copii d'ăştia, cum se spune, care nu poate să vorbească şi au filmat'o cum făcea sex oral şi de toate felurile cu copiii ăia". Au dat'o pe post, au dat şi imagini, "poate au exagerat şi ăia de la emisiunea lui Mădălin Ionescu" dar a văzut doamna Iulia la televizor, la Mădălin Ionescu, ieri după amiază.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)