Piloţii zborului Carpatair Chişinău-Timişoara

Aurel Vlaicu.
Traian Vuia.
Alt nume de pilot român vă mai vine în minte?
A, da. Adrian Iovan. Individul care a fost lăsat la manşă după ce a împuşcat un om (un hoţ, un amant, ce'o mai fi fost el - dar, una peste alta, un hoţ) şi şi'a pus viaţa pe taraba OTV.

Două ore s'a învârtit deasupra aeroportului din Timişoara aeronava Carpatair. Vieţile a 51 de oameni depindeau de sângele rece şi îndemânarea a doi dintre ei. Cei doi erau piloţii. Piloţii avionului Saab nu-ştiu-cât care efectua cursa Carpatair între Chişinău şi Timişoara.

Vreme de două ore, două posturi de televiziune - româneşti şi ded ştiri - au făcut, din aventura zborului Carpatair deasupra Timişorii, rating cât într'un live cu George W Bush şi Osama bin Laden în studiou. Nu ştiu ce ne'am aşteptat când am rămas încremeniţi în faţa ecranelor. Să fim martorii live ai unui dezastru, să moară capra vecinului, să asistăm la prima arătare la faţă a lui Dumnezeu... Nu ştiu ce a sperat sau gândit fiecare dintre cei ce ne'am uitat la cele două televiziuni de ştii.

Un singur lucru ştiu: că, în tot acest răstimp, în care cele două televiziuni (al căror nume îl ştiu dar nu merită rostit) a stat de vorbă cu reprezentanţii companiei implicate în incident, cu cei ai aeroportului pe care urma să aterizeze aeronava, cu o parte din grămada de ştie-tot a ţării şi chiar cu iubitul uneia dintre stewardese dar nimeni nu s'a gândit să pună o întrebare simplă: cum, Doamne, iartă'ne, îi cheamă pe cei doi băieţi care au adus la sol avionul ăla şi pe oamenii ăia în bună stare cu picioarele pe pământ.

Aceşti doi Chesley Burnet Sullenberger III ai României nu sunt şefi de clanuri rivale aflate în plin război în spaţiul public, nu împuşcă civili în faţa unor case de schimb, nu ratează cu poarta goală după o noapte de beţie în cârciumile Bucureştilor, nu votează în Parlament împotriva unei forme a paşapoartelor biometrice pentru că sfidează prin exerciţii de logică şi raţiune scrierile biblice şi nici nu trag cu puşca după amanţii soţiilor. Nu sunt nici moguli făcuţi din jefuirea statului şi nici indivizi cărora acei miliardari le oferă lefuri exorbitante ca să dea măsura prostiei la orice oră, la televizor - ca să nu'i rostesc numele unuia care vorbeşte acum live pe unul din cele două posturi de ştiri ale căror nume le ştiu deşi...

LE: Au făcut'o. Mai târziu, când lumea se mai împrăştiase din faţa televizoarelor. Îi cheamă Iurie Oleacov şi Leonid Babischi. Basarabeni.

Aicha, fiică de magnet

Aicha Malik. Are 21 de ani. Are "a proposal for me".
Nu intru în detaliile afacerii, nu vreau să mi'o furaţi.
Vreau doar să spun că fetiţa, biata fetiţa, mi'a smuls o lacrimă. Şi m'a pus pe gânduri.
Înainte de a se prăpădi, pe 12 februarie 2000, domnul Malik, tatăl Aichei, " was a highly reputable business magnet".
Dar biata fetiţă a mai avut parte de o nenorocire: "My mother died when I was just 4 years old", and since then my father took me so special".
Ah, ah, perversă mică...
Partea care m'a înduioşat cel mai tare vine la final - fetiţa, biata fetiţă, trădată de soartă, vrea să ştie un lucru: "Can you honestly help me as your daughter?"
Acuma, spuneţi şi dumneavoastră ce aş putea să şi fac? Dacă aţi fi în locul meu, v'ar lăsa inima să'i daţi o asemenea lovitură, o alta în plus, sărmanei fiice a defunctei doamne Malik şi defunctului ei văduv domnul Malik?

Mitică, naţionalul

Un deceniu întreg, cel de după căderea lui Ceauşescu, s'a plâns ţara că politica se face la Bucureşti, cu şi de către Mitici. A urmat guvernarea Năstase, când de frâie s'au agăţat cei din "Grupul de la Cluj". Că n'au fost singuri e adevărat. Dar au avut ministere-cheie. Rus la Interne şi Administraţie, de exemplu. Ceea ce a lăsat în urma sa Ioan Rus nu a fost nicidecum o România mai sigură şi mai eficientă. Nici când a venit Blaga la MIRA nu s'a schimbat mai nimic. Şi, tot aşa...

Acum avem premier ardelean. Wow. Miticilor, păzea!

Emil Boc a decis să schimbe echipa lăsată de Călin Popescu Tăriceanu. Politic vorbind, lucrurile au o noimă.
Marele om de stat nu a avut, însă, nici o clipă intenţia să ne spuie că nu are încredere în oamenii găsiţi la Palatul Victoria ci a strigat cât l'au ţinut bojocii partitura crizei, a bugetelor de austeritate, mă rog, ştiţi ce spun.
Ca atare, a decis să dea afară 130 de oameni şi a adus, la schimb, 60 de clujeni. Minunat. Acolo, la ei acasă, zice'se, ar fi făcut treabă bună împreună. Poate le iese şi la Bucureşti. Probabil că sunt şi nişte oameni geniali, cei mai capabili pe care ţara îi are, la ora asta. Zic poate, nu dau cu parul.
Dar nu înţeleg în ruptul capului - şi, asta, nu pentru că am avut mereu probleme cu ştiinţele exacte - cum se vor reduce cheltuielile de la buget prin decontarea lunară a 60x4 bilete de avion (dus-întors) între Cluj şi Bucureşti.

Acuma, dacă turcul de la Azomureş se gândeşte el bine şi descoperă undeva, într'un sat de lângă Bucureşti, un bănăţean atât de genial şi capabil încât vrea să'i propună un job la firma sa, potenţial major contributor la finanţele publice, o să pot să beneficiez, de la bugetul de stat, de patru bilete de avion (dus-întors) între Târgu Mureş şi Bucureşti?

Fiţe de Băneasa. Aeroportul Băneasa.

Îl ştiţi pe Ştefan Mladin?
Chelia aia ţuguiată de la Băneasa. Aeroportul Băneasa, nu grădina zoologică...
Well, directorul general reprezintă o imagine perfectă pentru întreaga instituţie aflată în spatele său.

Joi, 19 februarie, după amiaza. Zbor de Koln/Bonn. Germanwings.
Lumea se încolonează, aşa cum îi stă bine unui român care s-a tmai lovit la viaţa lui de Germania şi unui german care pleacă din România - civilizat, fără agitaţie, fără îmbrânceli.
Se suie lumea în autobuzele care duc pasagerii la avion şi aşteaptă. Aşteaptă cât aşteaptă după care, odată ajunşi la scara avionului, rămân blocaţi în autobuzul ale cărei uşi nu se deschid. Nu e o defecţiune tehnică, e, pur şi simplu, ordin de la comânduire.
La un moment dat apare un microbuz din care coboară şapte sau opt fiţe şi vreo doi fiţi. Urcă în avion, sunt lăsaţi să se aşeze după care i se permite şi pulimii, care a plătit din propriul buzunar biletul de avion, să se îmbarce.

Două ore şi un sfert mai târziu, pe pista aeroportului Konrad Adenauer din Koln/Bonn, una dintre stewardesele Germanwings, momită, probabil, de întregul echipaj de bord, se apropie timid de cea mai tânără dintre fiţe şi, ca şi cum s'ar păzi să nu cumva să deranjeze, o întreabă cine este grupul pentru care a venit un microbuz special până la scara avionului.

- We're from the airoport administration.

Ah, deci asta era! De ce nu spuneţi aşa?

Unul dintre fiţi, aflat în preajma fiţei, are, pe româneşte, ultimul cuvânt, al înţeleptului:

- De ce nu le'ai spus că suntem de la Senatul României?

Al treilea tango

In seara asta, la Carturesti, eu si inca vreo cincizeci de curiosi ne-am inghesuit la o lectie gratuita de tango.
Daca nu ati fost acolo si se mai organizeaza, merita sa mergeti.
In primul rand, pentru ca e la Carturesti, un spatiu cu totul special.
In al doilea rand, pentru spectacolul in sine.
Sunt 4 instructori, dar azi au dansat doar doi: Alina si Catalin. Ei nu-s doar instructori de dans, sunt si doua persoane extrem de placute. Se completeaza foarte bine nu doar in dans, ci si in discurs, se potrivesc, au o tinuta frumoasa, au zambete sincere si priviri deschise. Stiu sa tina in mana o sala plina de necunoscuti. Pe cati dintre ei ii vor revedea? Cine mai are azi nevoie de lectii de tango? Si unde sa dansezi, pe praful asta? Pe criza asta, pantofi de tango si pasi de dans ne trebuie noua.
Asta pareau sa gandeasca macar cativa dintre cei adusi acolo de partenerele lor, dornice sa faca lucruri impreuna cu cel drag.
M-am dus de curiozitate. Fara partener. Imbracata in pantaloni. Cu ochii larg deschisi, pregatita sa absorb muzica, pasii, gesturile, sa le inghit asa cum tragi in piept aerul sarat al marii intr-o dimineata pe la 10, cand ai fugit de la serviciu pentru ca te strangeau peretii, te-ai urcat in masina si nu te-ai mai oprit pana la Cazino. Da, ala din Constanta.
Si pentru ca Alina si Catalin sunt atat de buni la ceea ce fac, m-am trezit dansand.
Eu, care venisem sa stau pe margine. Si nu dansam cu oricine, ci cu iubitul alteia. Unul dintre putinii veniti acolo cu intentia de a invata sa danseze. Cum am ajuns eu de pe margine in bratele lui Dan, primul meu partener de tango?
Asa e regula. Dansezi doua melodii. Apoi, toti dansatorii se aseaza in cerc. Isi dau mainile. Se privesc si-si multumesc. Apoi doamnele fac un pas in fata si trec la urmatorul partener. Pentru ca daca dansezi cu un singur partener, incepi sa-i inveti rutinele si nu mai dansezi, executi rutine. Iar Alina si Catalin voiau ca acei 50 de necunoscuti (pe multi nici n-or sa-i mai vada vreodata) sa danseze. Sa se bucure de muzica. De ritm. De povestea spusa. De senzatia noua pe care o ai cand ti se desluseste ce n-ai mai vazut decat in filme.
De ce sunt pasii de tango asa cum sunt?
De ce e bine sa-ti lasi partenerul sa te conduca?
Si cum conduci femeia fara sa-i vorbesti?
Cine hotaraste in ce directie mergem, cat de mari sunt pasii, care e viteza cu care ne deplasam...?
Atatea intrebari si raspunsul lor e valabil nu doar pe parchetul de la Carturesti.
Primul meu tango a fost grozav. Dan a fugit apoi la iubita lui, eu am ramas pe margine.
Si atunci, instructorul a venit si m-a invitat la dans. Ei, al treilea tango este cel pe care o sa mi-l aduc aminte.
A fost frumos. Mi-as dori sa-nvat sa dansez tango de-adevarat, dar nu am partener asa ca o sa mai astept pana cand n-am sa mai fiu in situatia de a dansa cu iubitul alteia. Raman cu gandul ca se poate dansa, ca poti sa aspiri la o pereche de pantofi de tango, ca lectiile de tango sunt ceva la indemana. Iti trebuie doar timp si disponibilitate.
Asa se intampla cand dai peste profesorul potrivit.
Vi-i recomand pe Alina si pe Catalin, de la Tango Brujo. Sunt in Bucuresti. Dar de fapt in Buenos Aires. Un Buenos Aires simbolic. Si atat de frumos.

Algebra de la Boc se împute

Se ia necunoscuta Nemirschi, se împarte la trei. Rezultatul este Pogea ori Boc.
Două luni s'a lăudat Guvernul PD minus L de înmulţit cu paranteză PSD plus PC închidem paranteza că va anula triplarea taxei auto.
A făcut'o, ca să o înlocuiască cu noua valoare: taxa ori doi.

Veşti din Dăbuleni, cea mai mare comună din România, ţara Loganurilor de 70.000 de euro: bătrânele maşini de teren fabricate acum 20 de ani la Câmpulung, pe stânga, cum vii dinspre Schitu-Goleşti şi urci către ieşirea din oraş, prin ale căror caroserii nu bate vântul numai pentru că fermierii din câmpia oltenească au astupat găurile cu lubeniţele nevândute, vor avea valoarea de impozitare 19 milioane de lei vechi. Sunt 4x4, ce pana Bocului?

Vocea lui Radu Soviani

O ţigancă dintr'alea care se uită mult la televiziunile cu ştiri de la ora 5 şi telenovele i'a spus cândva lui Dan C Mihăilescu, criticul, că ea nu înţelege prea multe din ce spune omul nostru despre cărţi dar îl vede atât de convingător încât îi crede fiecare cuvânt.

Eu - şi asta am convenit'o deja - sunt mai de la ţară. Când îl aud pe unul vorbind mult, înţeleg că omul ăla ştie ce spune. Acum vreo câţiva ani, pe când apăruse venind de pe la Cluj, unul dintre cei care îmi lăsaseră o astfel de impresie era Emil Boc. Dar nu despre marele om de stat vreau să povestesc.

Aşadar - şi asta am convenit'o deja - mă las convins că un om care vorbeşte mult şi apăsat ştie ce spune.

Dar nu înţeleg în ruptul capului de ce trebuie mere să ţipe Radu Soviani la mine!

Domnule Dumitrescu, dragă Răzvane, rogu'te, ţucu'ţi sufletul tău, nu'l mai abandona pe Soviani în celălalt studiou, adu'l dincoace, lângă tine şi invitaţi. Sau spune'i, măcar, că are microfon şi că voi, dincoace, auziţi ce spune, din celălalt studiou, el, economistul vizionar şi înţelept, care vorbeşte mult şi apăsat - şi că nu'i nevoie să ţipe ca în hala de la Faur Poarta IV, capătul lui 311!

Austeritatea noastră cea de toate zilele

... amendează'ne'o nouă astăzi
şi ne suplimentează nouă bugetele uninominale
că pe mulţi îi vom omorî
în patru ani de mandat şi
mult ne vor fi de folosinţă bisericile pentru care
solicităm bani de la stat.
Şi ne iartă nouă greşalele noastre
ca să înveţe şi DNA ceva bun pre lumea asta!

Aşa să ne ajute preacuviosul Gheorghe Pogea. Amin.

Citire din cartea Cotidianul.

PS: Toate astea se petrec într'o ţară numită România care se scufundă lejer dar sigur în ceea ce unii mai înţelepţi decât noi au identificat a fi Nămolia.

Din trafic: To the air-port!

Azi am văzut doi babuini într-o maşină cu număr de Giurgiu. GR 03 HUH. Dacie Supernova.
Cred că veniseră la semănat ceva că tot deschidea ăla din spate portiera şi punea ceva pe jos, cu mare grijă, să nu se spargă.
Prima oară am crezut că nu văd bine.
Pe jos erau coji de ou. Dacă ar fi putut, Costică şi-ar fi ridicat poalele şi ar fi păşit cu cauciucurile peste cojile de ou, cu ştergătoarele ridicate a mirare şi cu scârba zugrăvită pe parbriz.
A doua oară a ajuns pe jos un ambalaj.
La următorul stop, o coajă de banană.
Când babuinul din faţă i-a dat şi coaja lui de banană celui din spate şi l-am văzut pe semănătorul de gunoaie deschizând portiera, m-am înfipt în claxon.
Nu s-au sesizat.
M-am înfuriat instant.
Bă, ţărane, mi-a venit să-i strig, aşa faci şi acasă la mumă-ta? Pui cojile de banane pe asfalt, tu-ţi crucea... Vii tu aci să-mi murdăreşti oraşu', n-o fi destul jeg, mai pui şi tu...
Am schimbat banda şi am ajuns în dreptul geamului nesimţitului. Nu, nu i-am zis de mumă-sa nimic, bănuiesc că biata femeie l-o fi învăţat că nu e cazul să arunce gunoi pe jos. I-am bătut obrazul. A deschis portiera. Am deschis portiera.
- De ce arunci, domnule, gunoi pe jos?
- Scuzaţi-mă, doamnă!
Mi-am muşcat buzele şi am trecut mai departe.
Bună dimineaţa!

The real estate of things

Două ştiri tocate mărunt în Drive-ul de pe CityFm:

a). Prigoană face pe Mafalda imobiliară şi

b). Pogea lui Boc vrea să înmulţească impozitul pe proprietăţi imobiliare cu şase; sau cu 24,3%, anul acesta, p'ormă mai vedem...

Ne'am înghesuit ani la rând să stăm cât mai în centru, am vrut confortul vieţii cât mai simple, nu? Şi, ca atare, aici, în marilor oraşe în care am vrut să ne regăsim, am susţinut cursa galopantă a preţurilor imobiliare.

Acum vreo 15 ani, mama mi se plângea că nu găseşte soluţii să transfere la Bucureşti un apartament pe care putea să îl cumpere cu 2500 de mărci (fie'le ţărâna uşoară) în Oraviţa.

O casă, ridicată la roşu, în regie proprie, la ţară, cu o amprentă la sol de bun simţ, cu etaj & mansardă, poate fi oricând o soluţie. Sigur, până una alta, mai trebuie să omorâm câteva generaţii d’ale noastre, până se va pune şi de un pic de infrastructură sănătoasă.

În sudul Mediteranei, din Maroc şi până în Siria, majoritatea caselor au ultimul etaj neterminat. Ei, bine, casa este considerată neterminată şi exceptată de la impozit. Poate fi o formă de lovitură dată nesătuilor de la putere. Şi, dacă băieţii vin şi execută silit rău-platnicii, ce'or să facă, până la urmă, cu atâtea case intrate în proprietatea statului? O să ajungă şi statul în situaţia băncilor de dincolo. Şi va falimenta - n'ar da Domnu' să văd statul ăsta declarat inbsolvabil, desfiinţat şi reclădit de la zero?!

Deci, până la urmă, singura întrebare este cât pot băieţii ăia cu foamea în gât să întindă coarda pe pielea noastră? Încearcă şi ei. Dacă le iese, bine. Dacă nu, simţul ridicolului nu l'au primit, la ultima vaccinare.

Prost e cine dă, nu cine cere, aşa'i?

Cu ochii pe organ

Turnaţi acolo!

Să trăiţi...

Înţeleg că deceniile de comunism au lăsat urme adânci în felul nostru de a fi dar nu pot înţelege tinerii care salută cu militărescul "Să trăiţi!"

Cupa României

... sau, mai degrabă, Daciada.
S'a dat startul, în orice caz.
Sub egida "Avem România pe care o merităm? Poate merităm ceva mai bun!", românul a început să pună aparatul de pozat pe poliţaiu' care'şi bagă degetul mic cu unghia lungă în bunul simţ public.
Dacă semănăm asta, poate chiar culegem o furtună în paharul cu spume pe care ni le fac organele.

Aşa că, fraţilor, hai, cu mic, cu mare, la Daciadă! Să'i pozăm din toate unghiurile, din toate poziţiile, până or să'şi dea că nu s'a dat legea aia care sancţionează portul ilegal de aparate de pozat. Şi până înţeleg că nu pot cere respect dacă nu oferă la rândul lor.

PS: Domnule Nica, eu cred - şi e părerea mea personală - că dacă nu l'aţi demis pe cretinul ăla de comisar şef de la IJP Dâmboviţa, Ioan Nicolae, după toată povestea de săptămâna trecută, ar trebui să vă daţi personal demisia. Altfel riscaţi să ajungeţi un porc între porcii alături de care începeţi să mâncaţi din troacă!

Off topic

O excelentă idee de recuperare a unor secvenţe de istorie nefardată vine fix de la Craiova: volumul despre relaţiile diplomatice dintre România şi Serbiei, în deceniile dinaintea primului Război Mondial, semnat de Bogdan Catana.

Curcanul cu mintea în flăcări

- Dumneavoastră chiar nu aveţi altă treabă? De ce faceţi poze? Nu aveţi altă preocupare?
- Nţ. Asta mi'am propus să fac astăzi.

Mă gândeam să îi mai explic doar că n'am avut şansa de a fi atât de frumos, înalt şi prost ca el, cât să mă calific pentru regimentul de paradă. Dar te pui cu apevistu' într'o ţară în care portul de aparate foto e un act din ce în ce mai ilegal?

N'am să'i dau mecla. Nu merită. Poate fi orice purtător de uniformă din ţara asta. Întâmplător, pe el l'au îmbrăcat să'l cocaţe în dealul din Parcul Carol. Păzeşte o flacără care se ve stinge dacă ruşii s'or supăra iarăşi pe ucrainieni. Îi suflă în ceafă vreo 20 de stafii. Toţi fruntaşii comunişti. Ce Dumnezeu i'or fi şoptind în urechile alea care îi astupă capul numai cât să nu pătrundă lumina, ca să nu i se vadă ceafa când îl priveşti în ochi?

Să salvăm G7, tovarăşi!

Cetăţenii statelor puternic industrializate din lumea asta adânc afectată de criză au nevoie de suportul nostru. Nu putem rămâne indiferenţi la zbaterile omenirii acum, când, iată, soarta ne lovi atât de crunt.
Sub înţeleapta conducere a primului ministru Emil Boc şi, mai ales, sub înaltul său patronaj, România va putea salva economiile germanilor. Visul de aur al înaintaşului din Scorniceşti va prinde în curând viaţă: totul la export, tovarăşi!

Micul Sandero, revoluţia rutieră urbană, va izbi din plin portofelele unei bune părţi a celor ce trăiesc în Bundesrepublik, obligându'i să verse imensa sumă de 5000 de euro în portofelele unor veroşi intermediari, samsari de autoturisme aduşi în pragul falimentului de inconştienţa marilor controlori ai finanţelor capitaliste. Restul de 2500 de euro pâna la preţul real din vitrinele federale vor fi scoşi din visteria publică sub forma unei prime de casare a maşinilor mai vechi de nouă ani.

Tocmai de aceea, noi, românii, am decis să sărim în ajutorul săracilor acestei lumi în criză şi să introducem măsuri de protecţionism economic, obstrucţionând pe cât posibil circulaţia banului în propria noastră ţară. Aşa cum marele popor sovietic ne'a învăţat, dacă duşmanul de clasă face o clădire în cinci colţuri, noi o vom face în opt. Dacă duşmanul de clasă decide că maşinile trebuie să aibă nouă ani vechime, noi mai punem unul cel puţin! Dacă duşmanul de clasă încurajează consumul cu o primă de casare de 2500 de euro, noi... noi... Alo, mai sunteţi pe fir? Alo? Nu se mai aude!

Mda, pentru că noi suntem mai bine aşezaţi, oricum, decât bieţii germani, prima noastră de casare este mică. Mult mai mică. Din ce în ce mai mică.

*

Dragă domnule Nemirschi, mi'ar fi jenă. Nu numai pentru că nemţii dau de 2,5 ori şi încă puţin mai mult ci şi pentru că - sau mai ales pentru că - atunci când matale vii şi spui că (în marea sa mărinimie) Guvernului Boc a crescut prima de casare de la 3000 RON la 3800 RON te comporţi ca şi cum, în prostia noastră brucaniană, n'am ştii nimic despre cotaţia leului, then & now!

Onoare muncii!

Oraşul suspendat

AC/DC evoluează tangenţial României - vin la Budapesta, se duc la Belgrad.
Madonna (tocmai s'a anunţat) ne sare - cânta la adevărata "Hello, Budapest" după care se duce la Sofia.

În Tâmpitopole, un oraş cu pretenţii de trei milioane de sardele la orele prânzului, pe lângă toate celelalte pe care nu le avem, nu există nici un spaţiu pentru concerte la care numărul spectatorilor are în coadă cel puţin patru de zero.

Băsescule, am găsit MOGULUL!

Se numeşte Zoso şi sumbinează autorităţile statului prin diseminarea de informaţii defăimătoare la adresa lor!

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie mi se pare că văd un cu totul şi cu totul alt film, Băsescule!

Auzi, 272 Cod Penal. Trădare prin transmiterea de informaţii secrete!


PS: Culmea e că tot la IJP Dâmboviţa se întâmplă asta! Craiova e mic copil; de la olteni tot se mai aude, din când ân când, de câte ceva dar la Târgovişte domneşte Omerta!

Afaceri cu porcu'

Normele europene?
Nişte fraieri, acolo, şi ei...

Noi suntem români!

Aşa că: vrem să ne dezvoltăm o afacere cu porci. Cu 3000 de porci. Asta înseamnă un impact semnificativ pentru mediul din zona afacerii. Dar, hei, ce'ar fi să nu ne mai facem griji? N'a zis nimeni că facem o fermă cu 3000 de capete. Facem zece mai mici, cu câte 300 de capete şi, decât să ni se refuze o autorizaţie de mediu, primim zece mai mici. Că ar mânca şi gurile lor de funcţionari de la mediu un caltaboş (andouillette, pour les connaisseurs) la Crăciunul următor!

Gara Otopeni

Aş vrea s'o văd şi pe asta - şi o să încep să'i caut Berceanului câteva păcate pe care am să i le iert!

Autodenunţ

Background.

Îmi cer scuze, pe această cale, pentru că atentez la austeritatea bugetului!

Nesecret
Bucureşti
Nr. 411145 / 09.02.2009

Urmare a petiţiei dumneavoastră înregistrată la Brigada de Poliţie Rutieră sub nr. 411145/02.02.2009, prin care reclamaţi atitudinea poliţiştilor ce formau echipajul ce se afla în patrulare pe DN1A, între localităţile Lucianca şi Crevedia, în dimineaţa zilei de 27.01.2009, precum şi a operatorului care a preluat apelul la nr. de tel. 021/9544 al conducătoarei auto ce asistase la incidentul la care faceţi referire în cuprinsul petiţiei, vă comunicăm următoarele:

Pentru prevenirea unor situaţii similare celei relatate de dumneavoastră în cuprinsul petiţiei referitor la atitudinea adoptată de operatorul care a preluat apelul la postul telefonic 021/9544, s-a luat măsura reinstruirii întregului personal ce îşi desfăşoară activitatea la Dispeceratul Brigăzii de Poliţie Rutieră a Capitalei iar faţă de agentul de poliţie rutieră care a preluat apelul au fost dispuse măsuri în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Pentru efectuarea verificărilor în ceea ce priveşte atitudinea poliţiştilor aflaţi în patrulare cu autospeciala cu nr. de înmatriculare B-19-AHZ, o copie a sesizării dvs. a fost transmisă I.P.J. Dâmboviţa.

Şi B:

Udrişte cu peronul pe partea greşită

Îl mai ştiţi pe Udrişte?
Nu, nu ăla cu sediul poliţiei rutiere, văr de'a doua cu celălalt sediu de pe Candiano.
Udrişte, celălalt, Gheorghe.
Ăla care sistematiza traficul la Primăria lui Videanu.
Well, credeţi că dacă l'a dat afară Oprescu nu l'a salvat Adriean? Ei, aş...
E noul director general de la Metrorex.

Atenţie, se închid uşile. Urmează Udirşte cu peronul ambuteiat.

Târgul imobiliar. Naţional.

Scund, îndesat, am ten măsliniu, vreo 30 şi ceva de ani, din care o parte i'am petrecut ducându'mi şi aducându'mi asociaţii la şi de la Rahova, nu'mi încap mâinile pe lângă corp de cât muşchi am pe mine la subsuori, cămaşă bleu (şi dacă o dau jos ai să vezi ce tatuaj sexy am), pantaloni negri, de stofă, curea de piele sufocându'mi talia, mă cam lasă părul dar cât mai am îl ung cu gel, îţi vând la 470.000 de euro apartamentul ursului din pădure. Pădurea nu mai e, am tăiat'o să ridic blocul; blocul nu e încă, l'am plănuit da' nu'mi ajung paraii, aşa că vino tu, frumos, la Casa Poporului, la Târgul Naţional Imobiliar şi mă găseşti acolo, întrebi sepepistul de la intrare de mine, de dezvoltatorul imobiliar, p'ormă aranjăm, te uiţi în ochii mei şi ai să vezi ce lucruri faine ştiu eu să fac din banii tăi.

Şi dacă ăla, sepepistul, nu ştie să'ţi spună unde să mergi, ia'te după mirosul de after shave, nu poţi să mă ratezi. Sunt scund, îndesat, am ten măsliniu, vreo 30 şi ceva de ani, din care o parte i'am petrecut ducându'mi şi aducându'mi asociaţii la şi de la Rahova, nu'mi încap mâinile...

PS: anvergura naţională din titulatura târgului ăsta imobiliar este dată de prezenta în mare număr a expozanţilor/ofertanţilor - vreo 20, dacă punem la socoteală şi standul firmei de pază.

And they sucked and stinked happy ever after...

S. a descoperit Nămolia şi transmite live de acolo.
Pt SEO: bănci, plata ratei, rate, credit, leasing, România, prostie, prostia omenească, prostia românească, Alpha Bank, BRD, Bancpost, tot o apă şi'un pământ...

Haideţi, fraţilor, cu petrolul ăla din Marea Neagră!

E criză, fraţilor.
Circuli mai greu prin Ciorogârla decât prin Militari.
Să pleci de la Ateneu între 9:35 - 9:40, să ajungi până la cimitirul din capătul Militarilor, să laşi pe cineva să aprindă o lumânare şi, cu o roată prin străzile Cotrocenilor, reuşeşti drumul înapoi pe Edgar Quinet, să intri în librăria Cărtureşti de lângă Edgar's, să alegi două cărţi şi să le faci pe astea toate într'o oră şi zece minute?
E clar, lume: criză se numeşte!

Trecerea prin ştiri

* Pe Sorinel Puştiu îl doare în fund. Nimic nou.
* Firma Ampulsnet din Târgu Mureş a lansat versiunea 4.0 a programului Cyclope de monitorizare a angajaţilor (citez: "internet, site-uri, aplicatii, chat, documente"). Firma Ampulsnet nu a auzit ce a păţit Sorinel Puştiu?
* Douăzeci de milioane de chinezi au rămas fără locuri de muncă. Bugetul Republicii Populare va trebui să suporte cheltuielile sociale pentru asistarea celor două familii afectate de criza globală. Când nu va mai putea face faţă bugetul, Guvernul de la Beijing va emite un decret prin care cei 20 de milioane de şomeri vor fi obligaţi să renunţe la unul din cele două beţigaşe când mănâncă raţia zilnică de orez.
* Preşedintele Traian Băsescu a sărit în ajutorul televiziunilor, explicând ce înseamnă decizia instanţei de la Haga în cazul Insula Şerpilor. Dacă actuala criză globală îl va afecta profesional, se poate recalifica în rolul de doi într'unul: Iosif Boda şi Cristian Zărescu. Trimisul nostru special ne relatează de pe Parchetul de sub Curtea Sticlarilor. Traiane, ce înseamnă pentru distileriile de whiskey decizia de suspendare a dreptului de utilizare a siliciului în fabricarea sticlei?"
* Ambulanţele din Mehedinţi nu ajung la bolnavi din cauza drumurilor proaste. Ştirea apare de două ori pe an, când încep ploile lungi de toamnă şi când se topesc zăpezile. Nu ştiu dacă nu este aceeaşi din noiembrie. Sorinel Puştiu ăla nu e cumva din Strehaia, judeţul Mehedinţi?

Republica Mehedinţeană a României.

99% transpiraţie, 1% conspiraţie

Dacă
- evreii conduc lumea,
- Bush a comandat loviturile de la World Trade Center iar
- George Soros vrea sa ne fure Ardealul,
atunci
- marele jaf de la Ciorogârla, IF, a fost pus la cale pentru a justifica legea 289/2008!

Restul e constipaţie!

Clientul nostru, contravenientul nostru!

Domnul care vorbeşte dimineţile la TVR despre trafic dă asigurări că filtrele de săptămâna trecută, soldate, spune domnia sa, cu o recoltă bogată de sancţiuni şi amenzi, vor continua şi săptămâna aceasta. Citatul exact nu l'am reţinut însă domnul cu pricina, de la poliţia rutieră, ne'a informează că săptămâna aceasta filtrele vor fi postate pentru a'i (sur)prinde pe şoferii care nu acordă prioritate la trecerile de pietoni.

Conform celui mai recent studiu de piaţă comandat de Brigada de Poliţie Rutieră, nu?