Cinci!

De la cititoarea teroristă preluat şi aruncat de alţii la noi în ogradă - aşa că ridicăm mănuşa numai pentru a o arunca din nou!

Daţi-ne cinci lucruri care vă lipsesc în Bucureşti!

Humankapital? Sau: cum spune Adela...

Adee şi-a oprit o clipă timpul şi ne-a tras puţin de mânecă. În aceeaşi zi în care am primit, pe mail, o chill-out-scrisoare. Oops, două dintr-odată? O fi ceva în atmosferă? O fi un semn? Ar trebui să cad pe gânduri?

Actually, dacă tot o fac, îmi dau seama că lucrurile nu-s deloc pe făgaşul lor. Trăim, dacă-i musai, cu plăcere, lângă ceilalţi dar, parcă, înclinăm să trăim nu neapărat pentru ceilalţi cât în locul celorlalţi sau, mai corect, prin ceilalţi. Şi nu o facem neapărat din altruism ci, mai degrabă, pentru a ne detaşa de ceea ce suntem deşi, poate, nu ne-am dori să fim. Pentru a ne convinge că suntem buni, că suntem generoşi, că nu ne-am desocializat, că nu ne-am dezumanizat. Pentru că... şi fiecare poate enumera alte şi alte motive.

Acesta nu este un joc de-a tagul. Nu aşteptăm, aici, completările voastre (deşi nu ne vom supăra dacă spamaţi pe tema dată). E, mai degrabă, un exerciţiu de introspecţie, o invitaţie trimisă, poate mai târziu decât prevede legea, la o sinceră privire spre înlăuntru. Altfel decât cele de zi cu zi, inundate cu oftaturi şi blesteme la adresa contextului. Fără egocentrisme şi lamentări...

Noi care suntem eu şi nu ei, cum spune Adela!

Imposibil de schiţat conturul unei asemenea clipe şi la fel de puţin probabil de anticipat cum am ieşi din ea. Dar dacă există o zi internaţională a zonelor umede, una mondială a farselor şi păcălelilor, una a muncii (sau chiar mai multe, la fel cum şi mamele au mai multe zile marcate ca atare în diversele calendare - şi o infinitate de altele de la sine înţelese), o zi a minerului (două: una comunistă, în prima duminică din august, şi una tradiţională, pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara) şi una a jandarmului român (3 aprilie - 157 de ani în slujba cetăţeanului, pe un banner în faţa Arcului de Triumf), una fără televizor, una fără benzină, una fără tutun şi câte şi mai câte, de ce n-am găsi un loc în calendar şi pentru Ziua Regăsirii de Sine? Dacă nu una universal-valabilă, măcar câte una pentru fiecare în parte.

Suntem o sumă de indivizi, nu un pachet, o masă, un electorat. Ştiţi care a fost anti-cuvântul anului 2004 în Germania? Humankapital. Nu cred că e nevoie de dicţionar!

Un libertarian la Bucureşti

Nu ştiu de ce se mişcă atât de anapoda cei de la ASE şi dau atât de târziu drumul anunţului dar astăzi, la ora 13, în Aula lor Magna vine Greg Rehmke, director de programe la IHS. Economic freedom şi oportunităţi de studii liberale dincolo de Ocean, prin IHS (şi ca un alumni / 1997 / al unei astfel de burse de vară, mărturisesc: e beton!).

Vă rugăm, nu sunaţi!

Că tot se discuta de parcările cu stâlpi în mijloc de pe Calea Moşilor, asta e pe Calea Plevnei, pe o casă cu gard alb, din lemn. E bine, totuşi, că nu i-au prins şi degetele vreunuia care apăsa pe sonerie.

"de Mihai Eminescu"

H se opreşte în uşa antreului, liniştindu-mă. Dacă Mica Ţiganiadă e opera lui Ioan Budai Deleanu şi nu a lui Ion Heliade Rădulescu (ce vreţi, sunt Ioni amândoi, prenume urmat - în fiecare caz - de alte două nume), dacă ars pe rug (convins că totuşi, se mişcă) nu fu Giordano Bruno ci Galileo Galilei, Iarna pe uliţă chiar ESTE a lui Coşbuc.

Face o piruetă, dând să plece spre jumătatea lui de birou. Dar îşi continuă până la 360 de grade pirueta, spunându-mi:

"Las' că am văzut săptămâna asta una tare în tramvai. O cerşetoare se opreşte pe mijlocul culoarului" - moment în care H (care doar ce şi-a recuperat, din a II-a încercare, permisul de conducere pierdut pe o trecere de pietoni) ia poziţie de drepţi, ca la serbările din şcoala primară, îşi duce mâinile la reverul vestonului cu inflexiuni verzi şi, privind deasupra mea fix, spre un tablou inexistent pe peretele alb dinspre est, continuă, citând ad litteram din personajul despre care povesteşte:

"De Mihai Eminescu"

Tace câteva (vreo două) secunde, solemn, cum, probabil, tăcuse, solemn aşişderea, şi cerşetoarea.

"Şi se porneşte să recite. Şi-l recită. Şi recită. Şi recită. Pe tot!"

"Ai stat nouăzeci şi ceva de strofe?", par eu a-i strica momentul, pe bune pătruns de un amestec de curiozitate, uimire şi admiraţie, mustăcind - poate de situaţie, poate de răbdarea lui H, poate de amândouă...

"Ei, nu! Dar când am coborât tocmai trimitea în urma mea un Porni Luceafărul..."

Tramvaiul 41 s-a oprit aseară

Tramvaiul 41 a avut din nou probleme. Aseară, în jurul orelor 21:30, un cablu de înaltă tensiune s-a rupt chiar între staţia Bd. Uverturii şi intrarea în Pasajul Lujerului, aşa că circulaţia a fost oprită pentru circa trei ore. Este, cred, a treia oară în această lună când "41" dă semne de oboseală. Pe la 21:40 în zonă deja erau aliniate vreo şase tramvaie, iar călătorii coborau direct printre maşinile de pe Şoseaua Virtuţii, chinuindu-se să sară parapetul de protecţie. Întrebarea e: dacă intră şi ăsta în revizie prelungită, ce naiba ne facem?