5.12.07

Nişte glumeţi, de Ştefan Mladin

Minunata aventură a memorabililor bezmetici caţavenci Prisăcaru & Cautis s-a soldat cu o replică breathless din partea distinsului director al aeroportului, Ştefan Mladin. Pe scurt, ne-a spus domnul, ieri seară, la TVR, că nenorociţilor ălora de jurnalişti le arde de glume, bă...

În septembrie 2000, un posibil (fost) cititor de Caţavencu ceruse azil în Germania şi, din motive personale, vroia să ajungă de la Munchen la Berlin. Cum banii erau obiectivul individului şi nu mijloacele, românul nostru solicitant de azil a decis să facă la avion ce ştia el de la trenurile personale care navetează între Olteniţa şi Bucureşti. Cum avionul, aparţinând diviziei germane (low cost) a British Airways, Deutsche BA, nu avea tampoane decât, poate, cel mult, pe scaunele sau în poşetuţele pasagerelor, soluţia aleasă a fost roata avionului. Pentru că, nu-i aşa?, roata aia se strânge într-o cutiuţă. Mă rog, trapele, mama lor de trape, i-au jucat o festă pasagerului nostru clandestin.

Deşi era încă în plină derulare supărarea germanilor pe bandele de tâlhari români, "chemaţi să se pronunţe asupra gravităţii faptei comise de ineditul turist, procurorii şi-au îndreptat atenţia către autorităţile aeroportuare, acuzându-le de vaste lacune în protecţia obiectivului".

Alexandre, Cătăline, tată, aţi greşit ţara, bre! Teroriştilor!


Poţi pleca, mă... e, totuşi, 10 seara!

Ei, aş!



Două ore mai târziu, Vindeanu stinge bradu'. Cică din economie de curent...